Impozitarea: vă rugăm să ne-o tăiați / producem mai mult decât furați!

Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan

Profesor universitar de economie, autor al site-ului Logica Economică (www.logec.ro).
Bogdan Glăvan

Ultimele postari ale lui Bogdan Glăvan (vezi toate)

Campania anticorupție a DNA, un fel de lovitură Pinochet de catifea (fiindcă bandiții nu sunt trași în țeapă în Piața Victoriei, ci trimiși câțiva ani la închisoare, să se răcorească) are reverberații interesante în economie. Una din consecințele sale este că funcționarii publici au adoptat modelul generalului Stănculescu din timpul Revoluției și își cam pun mâna în ghips atunci când vine vorba să semneze cheltuieli, achiziții, investiții. Dat fiind că Securitatea urmărește pe toată lumea, iar Securitatea lucrează de vreun an împotriva corupției, nimeni nu mai dă în brânci să cheltuiască banul public.

Și uite așa, din cauza durerii provocate de DNA + datorită binecunoscutelor decizii politice, deficitul bugetar a scăzut abrupt. Anul trecut, după primele 11 luni bugetul era echilibrat și ar fi rămas așa dacă, pe ultima sută de metri guvernul nu ar fi luat măsuri controversate de sporire a cheltuielilor, translatând niște obligații de plată din viitor în prezent. Anul acesta, am încheiat luna ianuarie cu un mare excedent bugetar, aproape 1 miliard de euro, mai exact 0,56% din PIB; dacă l-am figura pe graficul de mai jos, ar fi deasupra celei mai înalte valori de pe ordonată. În mărime nominală, surplusul bugetar din ianuarie este cel mai mare care s-a înregistrat vreodată în această perioadă calendaristică – dacă greșesc, rog să fiu corectat – iar în mărime relativă este comparabil cu excedentele realizate în anii de vârf ai boom-ului economic, 2007 și 2008.

deficit bugetar

Așa că, ce s-a gândit guvernul? Că a venit în sfârșit timpul reformei! Ceea ce este cam ironic, fiindcă nu prea se înțelege de ce ar avea nevoie de reformă și de un asemenea șoc fiscal o economie care este, nu-i așa, Tigrul Europei de Est, dar în fine…

În prim-planul măsurilor reformiste se află scăderea TVA de la 24% la 20%, adică cu aproximativ o cincime. TVA este oricum un eșec total. Dat fiind că guvernul a strâns din TVA 7,5% din PIB, prin reducere asta înseamnă că bugetul statului va renunța, în primă fază, la 1,5% din PIB. Așa, ochiometric. Cum măsura se va aplica de la jumătatea anului, înseamnă că în 2015 statul va renunța la cel mult 0,7% din PIB. Nu știu care poate fi impactul reducerii accizelor, nici nu e clar ce accize vor fi micșorate, dar probabil impactul bugetar total al măsurilor propuse în acest an nu va depăși 1% din PIB.

Această pierdere nu este ceva ce nu poate fi administrat. Problema e alta. Problema este că, în bună măsură, guvernul își propune să acopere efectele reducerii TVA prin creșterea colectării, căci de asta a pus girofaruri pe mașinile ANAF. Apoi, mizează că întreprinderile vor cotiza mai mult de bunăvoie și că statul va ajunge să colecteze mai mult din creșterea economică rezultată.

Păi stați așa! Dacă guvernul vrea să scadă taxele ca să colecteze mai mult, atunci nu am făcut mare brânză, fiindcă statul va rămâne stăpân pe PIB în aceeași proporție ca și până acum. De ce nu e guvernul cinstit și de ce nu spune: “Da, stimați cetățeni, a sosit timpul să reducem taxele fiindcă nu mai putem fura / furăm mai puțin?”

Publicat inițial pe Logica Economică

 

FOTO: antifrauda.ro

Articole similare

Top