Milioane de pisici sau cum să te întorci în locul din care nu ai plecat niciodată

Cătălina Alexa

Cătălina Alexa

A absolvit Facultatea de Istorie" A. D. Xenopol" a Universității "Al. I. Cuza" Iași în 1995. Master în Istoria comunismului. Predă istoria la Liceul Teoretic Mihail Kogalniceanu Vaslui.
Cătălina Alexa

Ultimele postari ale lui Cătălina Alexa (vezi toate)

Eveniment editorial: Milioane de pisici în limba română!

În data de 10 iunie apar la Anacronic pentru copii Milioane de pisici, Absolut Nimic, O creatura ciudată și Zurli și Zbanghi, patru povești ale Wandei Gag în minunata traducere și sub îngrijirea Cristinei Lee. Poveștile pot fi deja comandate aici, atât separat, cât și în set cu cutie. Tot pe Magazinul Anacronic puteți găsi mai multe detalii și imagini despre aceste povești minunate.

Cunoscută mai ales pentru povestea clasică Milioane de Pisici, Wanda Hazel Gág (n. 1893, Minnesota) a fost o inovatoare în domeniul cărților pentru copii, reușind să îmbine desăvârșit textul și ilustrația. Educată în spirit clasic și înzestrată cu un simț aparte pentru detaliu și autenticitate, Wanda Gág a fost însă și o idealistă feroce, care nu credea în sacrificarea concepției estetice proprii doar pentru că producea cărți pentru copii. Cărțile ei au fost distinse cu medaliile Newbery și Caldecott, iar în 1977 a primit premiul Kerlan pentru întreaga operă.


Când vine vorba de cărțile pentru copii, cu siguranță că singurul lucru mai frumos decât de a le scrie este acela de a le citi. Cărțile pentru copii par să fie destinate unui public lipsit de echivoc, copiii, dar, în același timp, sunt și niște căi prin care cei mari se pot desface din chingile vieții lor de oameni maturi și adesea asaltați de probleme, pentru a vorbi din nou o limbă pe care cei mai mulți sunt convinși că au și uitat-o.

A citi copiilor cărticele cu ilustrate înseamnă să scoți cuvintele din înșiruirea lor materială și criptică, de semne pe hârtie, și să le insufli viață prin voce, intonație, joacă și afecțiune. Cărțile pentru copii sunt acele cărți de început de drum care, timp de câțiva ani, sunt mai întâi auzite, pipăite, văzute și abia apoi citite. Sunt acele cărți în care firul poveștii se împletește cu brațele, căldura și glasul unei persoane foarte dragi, respectiv cu sentimentul de siguranță absolută pe care cei mai mulți l-am avut în primi ani de viață în preajma celor care ne-au crescut.

Cele patru cărți ale Wandei Gag pe care Anacronic vi le oferă spre lectură sunt cărți cu povești pentru copii, dar nu sunt niște obișnuite cărți pentru copii. Și nu spunem asta doar pentru că Wanda Gag este una dintre deschizătoarele de drumuri în literatura ilustrată pentru copii, și nici pentru că poveștile ei, apărute cu aproape un secol în urmă, s-au bucurat și încă se bucură de o faimă mondială.

Cele patru povești ilustrate pe care Anacronicul pentru copii le aduce, traduse, în fața părinților și copiilor zilelor noastre sunt cărți nu atât de adormit copiii (deși nu ne îndoim că vor face și asta), cât de încântat, bucurat, amuzat și modelat sufletește copiii. Sunt povești pe care părinții și bunicii le vor învăța pe de rost după câteva lecturi și de care nu se vor plictisi nici după câteva sute.

Din cutia colorată în care vă așteaptă, frumos aliniate, cărțile Wandei Gag, se vor strecura afară și vor prinde viață personaje bizare sau domestice, triste sau pline de viață, cuminți sau năstrușnice, dar întru totul fermecătoare.

Ascultând pățaniile lui Ascuțilă, Cârlionț, Bono, Zurli și Zbanghi sau pe cele ale Aminalului, ale bătrâneilor înconjurați de flori, dar și de singurătate, ale piticului Bono sau ale invizibilului dar perseverentului Absolut Nimic, copiii vor afla că, dintre sute și mii și milioane de pisici, doar una este cea mai frumoasă, deși nimeni, nici măcar ea, nu ar fi bănuit că așa ceva e cu putință.

Că o Creatură Ciudată și cam răutăcioasă, nărăvită la mâncat înadins doar păpușile copiilor cuminți, poate fi așa simplu îmblânzită, doar printr-o mână de moșmoașe aduse zilnic de piticul cel milos, aceleași foarte bune moșmoașe pe care orice mamă, deși i s-o fi părând că nu știe ce sunt, se pricepe de minune să le încropească zi de zi pentru a-și bucura copilul.

Că un cățel “înalt niciun pic, dar nici foarte mic, care nu semăna cu absolut nimic” se poate bucura și juca împreună cu frățiorii lui, care știu că e un cățel adevărat și-l iubesc, chiar dacă nu-l pot vedea, și poate ajunge să fie vizibil și fericit după ce duce la îndeplinire sfaturile unei stăncuțe istețe și binevoitoare.

Că, atunci când ești șoricel, lumea poate fi descoperită ușor, doar rostogolind un ghem albastru, dar că primejdiile de care ea e plină nu pot fi ocolite fără un Tată care știe să-i recunoască toate capcanele și să-și aducă acasă în siguranță șturlubaticii rătăciți și de o Mamă care poate să ierte din inimă chiar și după o sperietură zdravănă .

Că poți merge „și-n sus, și-n jos, și-n jos, și-n sus”, dar fericit până la adânci bătrâneți poți trăi doar în căsuța ta din câmpul cel mare, plin de fân, flori și veselie, și nu în casa cea înaltă și necunoscută, cu uși ferecate, plante ciudate, cu rădăcinile în aer, copaci cu patru trunchiuri, șoareci-papagali și bucăți ademenitoare de brânză agățate în curse necunoscute și, tocmai de aceea, foarte ademenitoare.

Wanda Gag a scris poveștile pe care Anacronic pentru copii vi le oferă acum, pentru prima dată în limba română, într-o perioadă istorică foarte tulbure. Contemporană cu două războaie mondiale și cu marea criză, autoarea celebrei povești a milioanelor de pisici a găsit o minunată cale de a sfida atât absurdul vremurilor, cât și „clipa cea repede” a propriei vieți: a scris și a desenat cărți pentru copii. Astăzi, la un secol depărtare de lumea în care a trăit și a creat, poveștile ei ilustrate au frumusețea clasică a unor creații care au rezistat inovațiilor în cascadă din domeniul cărții pentru copii și farmecul unor texte care nu alterază cu nimic inocența vârstei celor care le ascultă.

Sunt povești pe care le-au auzit, atunci când erau copii, oameni care acum sunt străbunici, bunici și părinți și credem că, dincolo de mesaj, stil și frumusețea jocului de imaginație, faptul că și astăzi aceste povești continuă să fie traduse și tipărite în toată lumea este dovada clară că sunt încă vii și aducătoare de bucurie. Copiii de acum nouă decenii nu au fost cu nimic diferiți de cei de acum, a fost destul să-i țină cineva în brațe sau să le citească înainte de culcare o cărticică despre lumea care începea la un pas de ei și ei să înceapă să o înțeleagă mai întâi cu urechea, apoi cu inima.

Pisicuța cea slabă și murdară, șoriceii vrăjiți de orizont printr-un fir de ghem albastru, piticul care aștepta, în pragul peșterii lui întortocheate, toate viețuitoarele pădurii cu bunătăți felurite și cățeii cei cu urechi rotunde, cârlionțate sau invizibile ale Wandei Gag au prospețime, ingenuitate, umor, drăgălășenie, inteligență și mai au, peste toate, puterea de a scoate la iveală în orice copil calități similare. Scurte, sprințare, amuzante și cu final invariabil fericit, vorbesc discret despre bunătate, bucuria de a ajuta, despre necazurile neascultării și înțelepciunea pe care cei mici o pot dobândi, până cresc, doar prin dragostea și răbdarea celor mari. Despre faptul că viața stă mereu la răscrucea dintre curiozitate, greșeală, întoarcere și dragoste.

Cât despre părinții sau bunicii care le vor citi cu un copil în poală sau cu genele grele de somn, putem spune un singur lucru fără teama că am putea greși prea tare: poveștile Wandei Gag, rânduite în Cutia Anacronic, vor fi o călăuză spre acele unghere din suflet din care propria copilărie nu a plecat niciodată. În plus, citindu-le copiilor, cei mari vor înțelege că autoarea le-a vorbit, în altă cheie, și lor. Pentru că doar cei mari pot înțelege că a fugi „încoace și încolo, pe deasupra și pe dedesupt, în cercuri și zigzaguri, drept și ocolit” e ceva ce sunt nevoiți să facă în fiecare zi și-l înțeleg ca nimeni alții pe cățelul invizibil care, ca să ajungă să fie văzut, a trebuit să se trezească zilnic la răsăritul soarelui și să se învârtă iar și iar și iar. Pentru că „ mă învârtesc până amețesc, mă învârtesc până amețesc ” poate fi calea celui ce dorește cu tot dinadinsul să fie Ceva, și să nu se mulțumească să fie un Absolut Nimic.

Și, nu în ultimul rând, vorbim despre niște cărți pe care credem că părinții le vor păstra în bibliotecă mulți ani după ce copii vor fi crescut și-și vor fi luat zborul, și cărți pe care copiii, odată ajunși oameni mari, vor dori într-o zi neapărat să le redeschidă și să le recitească. Fie pentru că vor avea proprii lor copii și vor ști, din amintire, că e o lectură perfectă pentru ei, fie pentru că li se va face dor de vocea unui părinte sau bunic rămasă asccunsă printre rândurile și desenele cărților Wandei Gag, cea care a bucurat, de un veac încoace, sute și mii și milioane de copii ai lumii.

 

Articole similare

Top