Scăderea TVA la alimente: și dacă drumul spre rai e pavat cu intenții proaste?

Bogdan Glăvan

Bogdan Glăvan

Profesor universitar de economie, autor al site-ului Logica Economică (www.logec.ro).
Bogdan Glăvan

Ultimele postari ale lui Bogdan Glăvan (vezi toate)

Discutăm despre cel mai mare șoc fiscal pozitiv administrat economiei din ultimul deceniu. Cifrele stau dovadă, și aici vă propun să lăsăm pe colțul mesei cifrele oficiale ale guvernului și să facem propriile calcule, folosind imbatabila regulă de trei simplă (!), urmând să mai aruncăm un ochi pe cifrele guvernului doar pentru a observa dacă între rezultatul nostru și cel oficial sunt diferențe notabile.

Statul a colectat anul trecut din TVA 50,8 mld. lei. Să simplificăm și să pornim de la ipoteza că încasările din TVA rămân constante în 2015. Cât din TVA-ul adunat de guvern provine din achiziții de alimente? Cel mai potrivit indiciu de la care ne putem încumeta să plecăm în descoperirea unui răspuns este ponderea cheltuielilor cu alimentele în coșul de consum al populației: 37%. Proporțional, TVA de 24% aferent achizițiilor de alimente ar trebui să reprezinte 18,8 mld. lei. Acum cota scade la 9%, aceasta înseamnă că guvernul mai colectează doar 7 mld. lei. Rezultă o pierdere anuală de 11,8 mld., între o cincime și un sfert din tot TVA-ul strâns de guvern, sau 1,5% din PIB! Împărțind la 2 aflăm că impactul bugetar pe a doua jumătate a acestui an este de aproximativ 6 mld. lei. Cât a zis Victor Ponta ieri că este impactul bugetar? 5 mld. lei. Cu voia dvs., nu-i prea mare diferența, deci regula de trei simplă își demonstrează utilitatea.

Scăderea TVA la alimente oferă economiei un șoc mai mare decât cel care s-ar fi produs prin reducerea generală a TVA la 20%.

Dacă ar fi procedat la scăderea cotei de TVA de la 24% la 20% atunci bugetul ar mai fi colectat 42,3 mld., adică ar fi pierdut 8,5 mld. lei. Cât spunea guvernul că este costul reducerii TVA pe un an de zile (2016)? 9 mld. lei. Ce părere aveți, suntem în marja de eroare permisă unui analist care nu are acces la documentele interne ale ministerului de finanțe? Cu modestie, cred că da. Dar să credităm statul cu prezumția că știe ce spune și să rămânem pe cifra oferită oficial: 9 mld.lei. Acum, dat fiind că măsura de relaxare fiscală ar fi aplicată doar în partea a doua a anului, nu ne rămâne decât să împărțim la 2 cifra menționată anterior și ajungem la impactul bugetar real: 4,5 mld. lei.

Confirmarea faptului că scăderea TVA la alimente lasă mai mulți bani sectorului privat decât alternativa sa este de facto oficială prin afirmația că, datorită măsurii luate, cota medie de TVA va ajunge în România la 17,5%, adică mai jos decât ar fi fost dusă prin scăderea taxei la toate produsele.

De ce ia guvernul Ponta această măsură? Din populism. Scăderea TVA la alimente nu afectează proporțional pe toată lumea, ci vine mai mult în avantajul oamenilor cu venituri mici, care dedică o parte mai însemnată a cheltuielilor lunare achiziției de alimente. Iar România are mulți oameni care câștigă puțin, ne spune FMI.

structura veniturilor

Pentru a justifica luarea acestei măsuri guvernul a realizat cea mai mare cosmetizare bugetară din ultima perioadă. Conform premierului, bugetul țării a încheiat primul trimestru cu un excedent de 5,4 mld. lei, care după calculele mele reprezintă 0.76% din PIB. Evoluția spectaculoasă a soldului bugetar este redată în graficul de mai jos. Țineți cont că această evoluție survine în contextul scăderii CAS, deci a renunțării la venituri bugetare însemnate.

Buget

Și totuși avem excedent! Nu-mi amintesc să fi avut vreodată un excedent mai mare. Cum am ajuns aici? Prin creșterea fulminantă a încasărilor din TVA și prin reducerea cheltuielilor. Criticii guvernului Ponta susțin că ambele categorii bugetare au fost manipulate. În buget figurează mai mult TVA deoarece guvernul s-a jucat cu rambursările la finalul anului trecut, iar în privința cheltuielilor – acestea au fost tăiate dinadins pentru a genera spațiu fiscal, însă în mod nesustenabil.

Disperarea populistă a guvernului i-a băgat în fibrilații pe oponenți, asta e clar. Pentru ei, există riscul ca poza de mai jos să rămână în memoria colectivă mult timp de acum înainte:

Doar Ponta

Din păcate, oponenții lui Ponta contabili au fost, contabili au rămas. Accentul pe care ei îl pun pe gaura care rămâne în buget după scăderea TVA și pe cheltuielile care nu vor mai putea fi angajate este penibil. Am auzit iar pe unii analiști cum se văitau că statul nu o să mai aibă mijloace de a construi autostrăzi – o aberație mai mare nici că se putea! Fraților, veniți-vă în fire, am explicat mai demult, cu indicatori internaționali, de ce această perspectivă este greșită:

Ideea este greșită. Ultimul lucru care este bine să se întâmple într-un stat atât de corupt și pus pe jaf ca al nostru este creșterea cheltuielilor sau a investițiilor publice. Atunci când calitatea administrației publice este incomparabil mai proastă decât cea a statelor occidentale, nici nu încape vorbă că trebuie să lăsăm cât mai puține resurse în mâna statului; nici nu are sens să intrăm în detalii sau în argumente mai profunde pro sau contra intervenției statului. Pur și simplu administrația noastră politică este furnizoarea unui imens „rău public” și nu poți să-i lași spațiu de acțiune…

Realitatea este, așadar, că România nu se poate bizui pe guvernanți onești, dedicați intereselor societății. Țara nu este guvernată, ci este controlată de grupuri de interese puse pe o căpătuială rapidă. A nu ține cont de această situație și a cere ca statul să-și asume un rol mai important în economie (sub indiferent ce aspect), este o dovadă de senilitate politică.

Reducerea fiscalității este o măsură tot atât de bună ca și reducerea cheltuielilor publice. Nu pot decât să mă bucur că lucrurile pe care le-am susținut de multă vreme și care nu au sens decât dacă se produc în paralel, chiar se întâmplă. Aaa, că guvernul nu a gândit pe termen lung, asta e clar. Dar guvernul nu gândește niciodată pe termen lung! Nu a făcut-o nici când a mărit taxele, nici chiar Victor Ponta nu a făcut-o, dovadă ca la un an diferență le scade! Guvernul nu are niciodată intenții bune, ci doar intenții rele. Cum spunea Ludwig von Mises, o guvernare liberală poate fi realizată doar prin presiunea publicului, nu din viziunea guvernului:

Expresia <<Guvern liberal>> este o contradicție în adaos. Guvernele trebuie să fie forțate să adopte liberalismul prin opinia generală a oamenilor; că ele ar putea adopta o conduită liberală de bunăvoie, asta este o iluzie.

Guvernelor viitoare nu le rămâne decât să apere moștenirea guvernului Ponta și să reducă și mai mult povara statului. Dacă sunt în stare. Dacă nu, atunci înseamnă că nu pot guverna în interesul României, e foarte simplu.

Publicat inițial pe Logica Economică

Cărți pe aceleași teme în Librăria Anacronic

FOTO: Michael McGimpsey/Flickr

Articole similare

Top