Vasilca, bunica mea dinspre mamă, s-a născut într-o casă în care au crescut unsprezece copii. Prima iubire- și nimeni nu a știut vreodată dacă nu cumva a fost și ultima- a fost un flăcău din sat, Neculai, cam de o seamă cu ea, care a și luat-o de nevastă pe la 18 ani. La mai…
Grădina ca soluție politică
În lumea duhovnicească se vorbește îndeobște de trei grădini: a mănăstirii, a sufletului și a raiului. Cele trei sunt legate între ele și, chiar și după autori păgâni (Aristotel), îți poți da seama de sufletul omului după felul în care îi este îngrijită grădina casei. Intuiția aceasta a făcut o carieră remarcabilă în romanele lui…
Prin cenușa imperiului
Memoriile lui Stefan Zweig, „Lumea de ieri”, nu figurează, cred, în vreo antologie conservatoare. Nici nu prea ar avea cum, căci scriitorul austriac, spirit iluminist prin excelență, a fost îndrăgostit sincer, dar cu o măsură temperată de excesele timpului, de avangarda intelectuală, de idealurile „umanismului ateu” și de modele culturale (cu predilecție, psihanaliza) care începuseră…
Lumea si(n)gură de mâine
Suedia este prima țară din lume care va elimina complet plățile în numerar. Un titlu de glorie demn de modernitatea noastră exacerbată în argumente de genul “circulația banilor prezintă risc epidemiologic”. Evident că prezintă, din moment ce copiii noștri cresc de ceva vreme în bule de săpun, îndopați cu antibiotice la cel mai mic semn…
Îngăduiţi-mi să mănânc cum am învăţat acasă
În fond, toleranța autodefiniților ca toleranți e îngăduința fără talent, e acceptarea forțată a unor prescripții. De asta nici nu se manifestă rotund, plenar, firesc. Toleranța învățată are darul de a o da în bară. Îngăduitorul înțelege lumea, tolerantul folosește rigla corectitudinii. În dezbaterea recentă despre predarea religiei în școli, toleranții care nu o îngăduie…