Memoriile lui Stefan Zweig, „Lumea de ieri”, nu figurează, cred, în vreo antologie conservatoare. Nici nu prea ar avea cum, căci scriitorul austriac, spirit iluminist prin excelență, a fost îndrăgostit sincer, dar cu o măsură temperată de excesele timpului, de avangarda intelectuală, de idealurile „umanismului ateu” și de modele culturale (cu predilecție, psihanaliza) care începuseră…