Războiul total al prețului petrolului: Aripa bogată a OPEC vrea să falimenteze industria petrolieră de șist din SUA

Florin Rusu

Florin Rusu

Jurnalist, autor al site-ului Energy Report (www.energyreport.ro).
Florin Rusu

Prețul internațional al petrolului este în cădere liberă de trei luni și jumătate, atât țițeiul Brent, cât și cel West Texas Intermediate (WTI) pierzând peste 20% din prețul maxim al anului înregistrat în luna iulie.

Multă lume crede că această evoluție este rezultatul unor decizii politice menite a îngenunchea Rusia, al cărei buget este dependent de prețul petrolului exportat.

Ultimele decizii ale unor state membre OPEC, cele din Orientul Mijlociu, Arabia Saudită, Quatar, Irak și Iran, de a micșora prețurile la export, validând în acest fel evoluția pieței, arată însă că nu Rusia e miza, ci companiile producătoare de petrol din formațiunile de șist din Statele Unite ale Americii.

Chiar dacă atât OPEC, a cărui producție a atins maximul ultimului an luna trecută, dar și Rusia, care a înregistrat cel mai înalt nivel al producției post-sovietice în acest an, au contribuit la majorarea ofertei de petrol la nivel global, elementul surpriză pe partea de ofertă a fost cel al petrolului produs din formațiuni de șist din SUA.

Potrivit oficialităților americane, în acest an, SUA a produs 1,1 milioane de barili pe zi în plus față de anul trecut, iar în 2015 va produce alți 963.000 de barili pe zi în plus față de acest an, atingând cel mai înalt nivel al producției din ani ’70 încoace. Și asta în condițiile unei scăderi a cererii interne cu 0,2%, până la 18,9 milioane de barili pe zi în acest an, cea mai redusă cerere din ultimii trei ani din SUA.

SUA: cel mai mare producător de petrol din lume

Boom-ul tehnologiei de șist a transformat SUA în cel mai mare producător de petrol din lume, cu o producție de peste 11 milioane de barili pe zi, depășindu-și astfel principali concurenți, Arabia Saudită și Rusia. Producția de petrol la nivel global este estimată la 93 milioane de barili de petrol pe zi.

Iar estimările privind producția de petrol a SUA sunt și mai îngrijorătoare pentru Arabia Saudită și celelalte state membre OPEC. Până în 2019, se estimează că SUA va produce peste 13 milioane de barili de petrol pe zi, la actiualele prețuri. Cu alte cuvinte în 5 ani, SUA va majora producția de petrol a lumii cu peste 3%, în condițiile în care producția din celelalte state rămâne constantă.

Pariul Arabiei Saudite și aliaților săi

Așa că, în pofida faptului că, la rândul lor, au nevoie de un preț minim al petrolului pentru a-și echilibra execuțiile bugetare, Arabia Saudită, Iranul, Irakul și Quatar-ul au decis să nu mai apeleze, spre nemulțumirea celorlalți membri OPEC (mai ales Venezuela), la mijlocul tradițional de control al prețurilor, micșorarea producției, ci să adopte o tactică total opusă, majorarea producției.

Chiar dacă Iran-ul are nevoie de un preț de 140 de dolari pe baril pentru a-și echilibra execuția bugetară, Irakul, de unul de 106 dolari pe baril, Arabia Saudită, de unul de 93 de dolari, iar Quatar-ul, de unul de 65 de dolari, cele patru state au decis să declanșeze un război al prețurilor pe termen mediu și lung cu industria producătoare de petrol din formațiuni de șisturi bituminoase din SUA.

80 dolari pe baril: pragul de care s-ar putea lovi industria de șist

Motivul: aceste companii au nevoie de un preț internațional al petrolului cuprins între 80 și 85 de dolari pentru a fi profitabile. Pariul aripii beligerante a OPEC este că, pe termen lung, în pofida deficitului pe care îl vor înregistra și a datoriei publice în creștere considerabilă, vor putea forța o reducere a ofertei (și implicit o revenire a prețurilor la niveluri acceptabile) nu printr-o scădere a propriei producție, ci printr-o scădere a producției din SUA, ca urmare a scăderii investițiilor într-un domeniu devenit peste noapte neprofitabil și a eventualelor falimente.

“Dacă prețurile vor coboră sub 80 de dolari pe baril, ceea ce cred că este posibil, vom înregistra o reducere a activităților de forare în SUA”, susține Ralph Eads, vicepreședinte la Jefferies LLC, citat de Bloomberg.

Potrivit lui Ed Morse, de la Citigroup, costurile de producție în cazul petrolului extras din formațiuni de șisturi cristaline sunt mult mai ridicate decât cele implicate de exploatarea resurselor convenționale, acestea ridicându-se la 50-100 de dolari pe baril, în comparație cu 10-25 de dolari pe baril cât costă exploatarea petrolului convențional.

“Dacă prețurile vor cădea brusc până la 60 de dolari pe baril, creșterea producției din SUA va deveni una negativă”, susține acesta.

Scăderi abrupte ale cotațiilor companiilor americane petroliere pe bursă

De altfel, de la începutul perioadei de depreciere a prețului petrolului, cotațiile companiilor din domeniul forajului s-au micșorat cu 28,7%, cele ale companiilor de servicii petroliere, 11,1%, cele ale companiilor de producție și explorare 17%, iar acțiunile companiilor de petrol și gaze integrate au pierdut 9,5%.

Celelalte state membre OPEC suferă

Principalii dușmani ai statelor arabe membre ale OPEC care au declanșat acest război sunt colegele lor din cartel, Venezuela, Nigeria, Libia, etc, state care au ratinguri extrem de proaste și nu se pot împrumuta pe piețele internaționale pentru a acoperi deficitul necesar finanțării acestui război al prețurilor.

Rusia: Deficit de 10,3% din PIB în 2013, în absența veniturilor din industria petrolieră

Nici Rusia nu se simte confortabil în actualul climat. Dacă am exclude veniturile bugetare provenite de la industria petrolieră, Rusia ar fi avut în 2013 un deficit bugetar de 10,3% din PIB, și asta în condițiile unei ruble mult mai puternice decât cea din prezent.

Potrivit Oil Price. la fiecare scădere cu un dolar a barilului de petrol, Rusia pierde venituri de 2,1 miliarde de dolari. Scăderea abruptă a prețurilor internaționale din ultimele luni ar putea văduvi bugetul de stat al Rusiei cu o sumă cuprinsă între 30 și 40 de miliarde de dolari.

Publicat iniţial pe EnergyReport.ro

Articole similare

One Comment;

Comments are closed.

Top