• Despre
• Ultimele Postari

Bogdan Glăvan

Profesor universitar de economie, autor al site-ului Logica Economică (www.logec.ro).

Ultimele postari ale lui Bogdan Glăvan (vezi toate)

• Liberalismul care îmi place. Educația - 22 mai 2018
• Dar fără stat, cine ar construi tramvaie? - 8 noiembrie 2017
• De ce cresc dobânzile, Mitică? - 11 octombrie 2017

Mircea Coșea declară iar ZF titrează:

Pe de-o parte, este bine că s-au identificat problemele şi că au fost pedepsiţi cei care au încălcat legea, însă pe de altă parte există şi un aspect negativ: deciziile justiţiei au atacat businessul antreprenorial românesc. Pentru mine, businessul are rolul de a crea locuri de muncă şi reprezintă o firavă dezvoltare a capitalismului românesc. Fără a-i apăra în vreun fel pe cei care au greşit, cred că trebuie să existe un program pentru salvarea mediului economic antreprenorial românesc.

Arestările din ultima perioada au făcut să dispară de tot capitalismul românesc din anumite sectoare economice, cum este domeniul lucrărilor de construcţii de autostrăzi. Justiţia a avut intenţii bune, dar nu repară ce a greşit Nelu Iordache, de exemplu, în aşa fel încât businessul acestuia să funcţioneze în folosul ţării. Ce se întâmplă cu perspectiva locului de muncă pentru miile de angajaţi din aceste companii, cu competitivitatea firmelor româneşti din diferite sectoare în astfel de situaţii?

Aici cred că profesorul Coșea greșește. Persoanele care escaladează ierarhia socială nu în virtutea talentului antreprenorial autentic, ci prin cârdășie cu statul, nu reprezintă în nici un fel elita antreprenoriatului românesc. A echivala îmbogățirea cu capitalismul este o mare eroare. Doar îmbogățirea prin juste mijloace – adică prin producție, inovare, comerț în condiții de liberă concurență – reprezintă rezultatul natural al capitalismului.

Capitalismul este sistemul economic bazat pe diviziunea liberă a muncii, sau pe cooperarea neîngrădită între proprietari legitimi; proprietar legitim este acela care obține controlul unei resurse prin apropriere originală (de exemplu, împrejmuiește primul o pășune care nu aparține nimănui altcuiva) sau prin acțiuni economice specifice (producție, schimb). Din acest motiv, în măsura în care economia românească este caracterizată de proprietate publică, de intervenția statului, de funcționarea unor întreprinderi bazate pe mijlocirea guvernului, ea nu este capitalistă. Antreprenorii care s-au remarcat prin turnarea de asfalt și borduri nu sunt antreprenori productivi, ci neproductivi (vezi Baumol); afacerile lor se bazează, în esență, pe exploatarea societății, pe confiscarea banilor “contribuabililor” și pe folosirea acestora în interes propriu; cine și-a clădit afacerile pe comenzi de stat sau pe privilegii nu este capitalist, ci oligarh: baron – cum se mai spune. Capitalismul de cumetrie, așa cum a fost caracterizată economia României, este de fapt un soi de feudalism.

Epurarea acestei clase antreprenoriale oligarhice este un lucru bun pentru șansele capitalismului în România. Știți care este adevărata problemă? Că această epurare este prea mică, nu că este exagerată! Avem o mulțime de falși antreprenori, o groază de companii care ar fi trebuit să dea de mult faliment. Începând cu sistemul bancar – unde rata creditelor neperformante bătea cândva spre 1/3 și terminând cu abonații fondurilor europene. Am avut și încă avem nenumărați faliți care au risipit și risipesc resursele societății; care au fost alimentați constant cu bani publici și cu privilegii. Clasa baronilor din România este mult, muuult mai mare decât crede publicul larg.

Scade PIB-ul ca urmare a închiderii acestor afaceri? Puțin ar trebui să ne pese, este PIB-ul lor, nu al nostru. Cei care își asigură veniturile în mod autentic capitalist, oferind servicii utile celorlalți (apreciate ca atare pe piață), nu vor fi afectați de căderea imperiilor de carton. Sunt scoase la mezat averile baronilor? Asta este o veste bună, înseamnă că prețurile vor scădea și că autenticii capitaliști – cei care chiar posedă ceva, nu doar dețin pe datorie un activ – vor fi în măsură să cumpere respectivele proprietăți. În acest fel, la cârma economiei vor ajunge adevărații întreprinzători, înlocuind clientela politică.

Așadar, nu ar trebui să ne fie teamă de epurarea mediului de afaceri. Ar trebui să rămânem concentrați pe ce urmează, sau pe ce lipsește acțiunii justiției. Vom avea iarăși un deja-vu, cu “Ciocoii vechi și noi”? Îi arestăm pe corupții bătrâni doar ca să facem loc tinerilor lupi, mai subtili în maniere, dar la fel de păcătoși în caracter? La urma-urmei, vom păstra statul și politicul în postura de jucător-cheie în economie – căci de aici se împute treaba – sau vom face o reformă sănătoasă, reducând statul, eliminând privilegiile și lăsând lumea să se îmbogățească “la liber”?

Publicat inițial pe Logica Economică

FOTO: Victor/Flickr