Aproape orice întâlnire cu un copil crescut după ultima moda se transformă, invariabil, într-un prilej de reflecții deprimante. Nu este nevoie de o interacțiune prea complexă, este suficient să privești de la o distanță sanitară obiceiurile și manierele. Magazinul sau restaurantul sunt locurile ideale pentru a observa schimbarea de generații, dar cine vrea să facă…
Ce mai poate aștepta creștinul de la statul modern
Într-un pasaj obscur din Epistola a doua către Tesaloniceni, Sf. Apostol Pavel vorbește despre cel care împiedică venirea Antihristului. “Și acum știți ce-l oprește, ca să nu se arate decât la vremea lui. Pentru că taina fărădelegii se și lucrează, până când cel care o împiedică acum va fi dat la o parte (s.n)”. Fragmentul…
De la Bauhaus în casele noastre
Orice inventar al clădirilor moderne înseamnă, în linii mari, o recapitalare a unei ideologii monotone. Serii interminabile de cutii de sticlă, oțel și ciment, cu dimensiuni variate, adevărate “mașini de locuit” pentru ființe dezabuzate. Te întrebi unde este creativitatea, originalitatea, contribuția specifică a arhitectului în asemenea cazuri. Căci, în afara unor mici detalii, atât la…
Cum se clădește o tiranie durabilă
Este privilegiul epocilor condamnate la sclavie voluntară să ignore istoria. O epocă precum a noastră, care și-a luat drept motto adagiul cavalerului Ulrich von Hutten, “Științele sunt înfloritoare, spiritele se mișcă, este o plăcere să trăiești”, nu are prea multe șanse de salvare. Mai ales că infatuarea provine dintr-o metafizică a Progresului și dintr-o antropologie…
Dan Cristian Comănescu: “Capitalismul are vocaţia de a fi sau a deveni ortodox.”
Ninel Ganea în dialog cu Dan Cristian Comănescu Crezi că este compromis definitiv capitalismul în România. Şi dacă da, cine crezi că poartă responsabilitatea? Unde există viaţă există şi speranţă. Aparent paradoxal însă, capitalismul e compromis câtă vreme nu e perceput numai ca un corolar. Un corolar fericit şi binevenit, dar numai un corolar, al dreptului…
Străbătând Parisul
E greu de spus în ce măsură Parisul mai există ca oraș. După atâtea revoluții, resistematizări urbane, mode culturale și valuri nesfârșite de imigranți africani, impresia este aceea a unui iad care oscilează între cartezianism opresiv, dezmățul boemei și problemele specifice multiculturalismului. Dacă îi dăm crezare lui Balzac, Parisul era deja, în Belle Epoque, o…
Arta și barosul
Dacă mai avea cineva vreo îndoială asupra intențiilor malefice ale Bisericii Ortodoxe și a influenței nefaste pe care o exercită, ele s-au spulberat spre sfârșitul săptămânii. Ca urmare a presiunilor făcute de consiliul parohial al Bisericii Sf. Gheorghe din București, “o pictură murală” de mari dimensiuni a fost ștearsă, conform informațiilor din mass-media. De aici…
Tineret, mândria țării
S-au trezit studenții la viață și au început protestele prin universitățile țării. Era și timpul. Lumea trăiește de câțiva ani încoace o emoție revoluționară și ar fi fost regretabil ca tocmai tineretul nostru să o rateze. Motive de rebeliune se găsesc cu duiumul, doar puțină dorință de acțiune și ceva organizare trebuie. Susținere au din…