Singura chestiune relevantă, nu doar la nivel politic, în ultimii ani, o reprezintă dispariția suveranității naționale în defavoarea unor organizații transnaționale. Nu sunt la fel de importante nici drepturile personale, nici problema taxării, nici statutul reglementărilor, nici măcar subiectul băncilor centrale și al despotismului subtil pe care îl exercită. Nimic. Toate acestea au o greutate…
Presupozițiile infernului
Un semn clar al unei patologii spirituale și politice îl reprezintă dorința de a schimba întregul sistem. Nici mai mult, nici mai puțin. Boala asta, care de multe ori se confundă cu o febră revoluționară, se poate întâlni cu precădere la vârste nubile, însă cum astăzi toți suntem tineri la minte, ea a devenit cvasiubicuă.…
Libertate, caritate și proprietate
Piotr Stolypin, fără îndoială cel mai competent și eficient prim ministru al Rusiei Țariste, a crescut într-o casă în care existau peste 10.000 de cărți în bibliotecă. Era un fapt firesc în familiile cu posibilități materiale. Bibiliotecile private erau cvasiubicue în Europa prerevoluționară și se mai puteau întâlni chiar și la începutul secolului XX. Astăzi…
Învățământul bun de odinioară?
La cele două mari certitudini ale vieții, taxele și moartea, putem adăuga, fără mari complicații, prăbușirea constantă a învățământului public. Chiar în momentele în care ai fi înclinat să spui că mai rău de atât nu se poate, o nouă programă, un nou concept educational sau pur și simplu un dictat birocratic astupă, aproape definitiv,…
Bunici și nepoți
Leslie Stephen, unul din personajele remarcabile ale perioadei victoriene, deși mai puțin cunoscut astăzi, mărturisea undeva că nu mai crede în nimic, cu excepția moralității. Din acest motiv, singurul scop al vieții sale era “să trăiască și să moară ca un gentleman, dacă este posibil”. Acum afirmațiile sale par straniu de naive, cu toate că,…
Împărați și bodyguarzi
E un spectacol doar la prima vedere ciudat, acela al oamenilor de stat contemporani înconjurați de bodyguarzi, girofare, trupe speciale și de securitate deghizate în popor entuziast. Dacă poporul își alege liber și nesilit de nimeni conducătorii, se presupune că nu ar trebui să existe un pericol la adresa președinților sau a oricărui alt demnitar…
Cum era crescut un prinț
Cel care avea să fie Țarul Alexandru al III-lea (în poză, alături de soție și copii) s-a născut în 1845, în vremea domniei lui Nicolae I, și conform legilor care guvernau monarhia era a treia persoană în succesiunea dinastică, după tatăl, Alexandru al II-lea, și fratele, Nicolae, de care îl despărțeau 18 luni. Deși abia…
Când ideile sfâșie familia
Fiecare teorie a educației este subîntinsă, invariabil, de anumite presupoziții antropologice și metafizice. Ca să facem rapid axioma mai limpede, să luăm, de pildă, situația în care un cuplu de părinți își “îndoapă” copilul preșcolar cu tabletă, televizor și telefon. Argumentul avansat, îndeobște, de părinți este că odrasla se va lovi, fără doar și poate,…