Săptămâna în bucăți. Când se lasă seara peste București

Ninel Ganea

Ninel Ganea

Membru asociat al Institului Ludwig von Mises România, a studiat filozofia la Universitatea Bucureşti şi ştiintele politice la SNSPA. Fost jurnalist, el a scris în ultimii ani pentru portalul Karamazov (www.karamazov.ro), iar in prezent lucrează într-o firmă de comunicare şi relaţii publice.
Ninel Ganea

Ultimele postari ale lui Ninel Ganea (vezi toate)

Statul de drept din România începe să semene tot mai mult a democrație populară. Ceva schimbări au avut loc, iar dubele nu apar noaptea, ci în plină zi, escortate de echipe jurnalistice doritoare de adevăr. Încă se poate scrie, încă se poate vorbi liber, dar lumea devine speriată sau apatică. Bineînțeles că fiecare individ acuzat este vinovat după litera legii, dar nu există o modalitate mai rapidă de a expedia discuția. Zelul justițiar a făcut să se redeschidă dosare vechi de 25 de ani, însă e greu de văzut aici cine știe ce intenție serioasă. În ritmul ăsta, am putea vedea reluarea proceselor lui Iuliu Maniu și Lucrețiu Pătrășcanu. Decât să discutăm despre securitatea din prezent, mai bine să ne concentrăm pe ce au făcut la mineriade. În București, dezolarea cuprinde orașul, iar micile afaceri își pierd clienții obișnuiți. Nu contează. Orice dubiu am avea, trebuie să ne reamintim că ambasadele occidentale și societatea civilă, finanțată de aceleași ambasade, ne-au asigurat că trăim într-un stat de drept, iar justiția funcționează excelent.

*

Ai noștri moldoveni din Ucraina și-au ars ordinele de mobilizare expediate din SUA via Kiev. Veniți să ia cu arcanul bravi soldați antitotalitarism, antiputinism și prodemocrație liberală, portăreii regimului fantomă s-au trezit cu o revoltă ad hoc, din care au scăpat nevătămați. Situația s-a repetat în mai multe regiuni și nu doar cu români, semn că pasiunile belicoase mocnesc intens în alte părți, oricum nu în Ucraina. Mocnesc, de pildă, în România, unde multi apărători ai statului de drept și ai unei ordini internaționale guvernate de ucazurile anglo-saxone doresc conflict cât mai rapid și cât mai violent. La fel și în Anglia, unde Timothy Garton Ash, feroce apărător al democrației de la catedra din Oxford, ar dori nici mai mult, nici mai puţin decât începerea unui nou război mondial. Sigur că nu îl veți vedea nici pe el, nici pe alții luptând cu pușca în mână la Mariupol sau Lugansk, dar oamenii încearcă să vândă ideea pentru răcani. Care răcani nu mai știu cum să dea bir cu fugiții din calea răzbelului pentru democrație, în pofida spectrului de coșmar zugrăvit de propagandiști.

*

În orașul iubirii a avut loc forumul UNESCO pentru educație globală. N-ar fi nimic interesant de notat, dacă în toate aceste întâlniri obositoare pentru oamenii sănătoși la cap nu s-ar discuta politicile care urmează să influențeze intim viața fiecărui copil. Așa că la Paris s-a discutat despre educație, despre nevoia unor noi “skill-uri”, depre “dezvoltarea unor noi valori (!!!)” și alte teme sforăitoare, dar subiectul central a fost, de fapt, transformarea programelor școlare. Direcția spre care trebuie dirijate școlile trebuie să facă elevii conștienți că sunt “cetățeni globali’, că e nevoie de “justiție socială”, că avem prea multă “încălzire globală” și prea puțin “feminism”. Așadar, în loc să învețe despre tradițiile locului din care provin și despre trivium, copiii vor ingurgita fantezii New Age pentru a deveni, la sfârșitul educației, vorba vine, niște buni cetățeni globali. Surprize neplăcute nu pot apărea în cazul UNESCO decât pentru cei care nu știu nimic despre organizație. Suficient să spunem că dintr-un Huxley e greu să iasă ceva bun.

*

Presa americană a difuzat o informație obținută de la un suspect, care acuza familia regală din Arabia Saudită de implicare în atentatele de la 11 septembrie. De asemenea, în ultimele luni au început să apară din ce în ce mai multe mărturii, inclusiv clipuri virale pe Facebook, cu privire la încălcarea drepturilor omului în Golf. În trecut, ambele subiecte au fost detaliate in extenso de media alternativă, dar abia acum au fost descoperite de canalele mainstream, care oricum le aveau în sertare. De pildă, încă din 2002, raportul de anchetă al Congresului privind atentatele asupra „turnurilor gemene” avea lipsă 28 de pagini, care detaliau conexiunile dintre saudiți și „teroriști”. Dar motivul pentru care brusc, presa anglo-saxonă a descoperit dictatura din Arabia Saudită are legătura cu apropierea tot mai mare dintre familia regală și China. Beijingul a vândut recent mai multe rachete balistice către guvernul de la Riad, după ce, în 2012, cele două țări au semnat un acord pentru cooperare în energie nucleară, în timp ce vânzările de petrol către est au sporit.

*

Un judecător din Marea Britanie a decis ca o mamă a șase copii să fie sterilizată, deoarece are probleme de sănătate și o nouă sarcină i-ar putea pune în pericol viața. Oficialii au recunoscut că măsura este extraordinară, dar au decis că trebuia făcut ceva pentru ca viața femeii să nu fie curmată. Judecătorul a precizat pentru autoritățile competente: „luați (femeia-n.r) de acasă și pregătiți pașii necesari procedurii de sterilizare”, nu înainte de a spune că măsura nu are de-a face cu eugenia. Dacă luăm în calcul și isteria provaccin, avem o desfășurare a filozofiei paternalist-evoluționiste în toată splendoarea, în care statul, prin birocrați angelici, decide să ne facă „binele” cu forța pentru a ne salva de eventuale greșeli. Eugenia nu a dispărut niciodată dintre noi, doar și-a schimbat denumirea în „Consiliul pentru Populație”, „Clubul de la Roma” sau „Planned Parenthood”.

Publicat simultan pe Karamazov

 

FOTO: carola456/Flickr

Articole similare

Top