Kosovo: și ce drum pustiu răsare / cât câștigă Bechtel oare?

Logica Economică

Logica Economică

Site de analiză economică deținut de Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie
Logica Economică

Ultimele postari ale lui Logica Economică (vezi toate)

Nu se întâmplă în fiecare zi ca un fost ambasador al SUA să fie sursa de inspirație pentru un personaj de benzi desenate, dar exact asta s-a întâmplat în 2011 cu Cristopher Dell, fost ambasador în Kosovo, iar apariția sa nu a fost una plăcută. Dell a fost satirizat ca ”Chief Pimp” în ” The Pimpsons”, o bandă desenată derivată din ”The Simpsons” ce a fost creată de artistul Fisnik Ismaili. În aceasta este prezentată elita politică ce comanda democrația din Kosovo și care vindea țara celui mai bun ofertant. Publicată pe Facebook, banda desenată îl portretiza pe Dell ca un monarh, iar într-o ediție era prezentat luând bani de la Bechtel, o corporație americană de construcții și inginerie, în schimbul facilitării unui contract de 1 miliard de dolari pentru un drum, afacere văzută foarte prost de plătitorii de taxe din Kosovo.

Contractul a fost real: Autostrada Kosovo, având o lungime de 48 de mile și 2 benzi pe sens, a fost terminată în noiembrie 2013 pentru aproximativ 1,3 miliarde dolari, sau 25 de milioane/milă, potrivit datelor oficiale date de guvern unei organizații internaționale în Pristina, capitala Kosovo. A fost cel mai scump proiect public din istoria modernă a țării și, probabil, unul din cele mai bune drumuri construite în Balcani.

Dar astăzi, autostrada este practic goală, folosită la mai puțin de 1/3 din capacitate, potrivit datelor despre trafic furnizate de guvernul și a informațiilor oferite de experții internaționali.

Drumul a fost construit în una din cele mai sărace zone din sud-estul Europei. Aproximativ o treime din kosovari trăiesc în sărăcie (câștiga mai puțin de 2,18 dolari pe zi), iar infrastructura de bază este slab dezvoltată sau inexistentă. În 2012, de exemplu, 58% din gospodării au declarat că se confruntă cu oprirea zilnică ale apei potabile. În 2013, doar o șeptime dintre kosovari deținea un automobil, una din cele mai mici rate din Europa. Asfaltul negru al autostrăzii sare în ochi în peisajul rural al balcanilor, ca și cum și-ar bate joc de sărăcia înconjurătoare, precum într-o glumă dickensiană.

Cine ar fi trebuit să folosească autostrada? Răspunsul nu este încă foarte clar. Sigur e faptul că acesta este doar ultimul proiect Bechtel din Balcani datorită căruia planează semne de întrebare legate de practicile de business ale corporației, inclusiv de prețurile mari, transparența scăzută și acuzațiile de corupție. (Bechtel spune că aceste îngrijorări sunt nefondate; purtătorul de cuvânt Michelle Michael a scris într-un e-mail ”Toate aspectele afacerii noastre sunt etice și a sugera altceva este o greseală imensă.”).

Bechtel, cel mai mare contractor al SUA conform cifrei de afaceri și al treilea la nivel internațional, conform unei liste anuale realizate de Engineering News-Record, a construit în ultimii ani drumuri foarte scumpe în Kosovo, Croația, România și Albania. O investigație ce a durat 6 luni realizată de Investigative Reporting Program al University of California a descoperit că aceste autostrăzi au fost pierderi de timp și bani pentru țările în care s-au construit, iar membrii guvernelor și instituțiilor internaționale au descoperit adeseori probleme la Bechtel (și la partenerul său turc, Enka) înainte de începerea lucrărilor.

Ambasadorul Dell este celebru pentru o altă problemă ivită la Bechtel: proiectele sale balcanice au șters, oarecum, linia de demarcație între politica externă a SUA și interesele companiei. Dell s-a declarat public în favoarea proiectului al cărui contract s-a semnat în aprilie 2010, chiar dacă instituțiile internaționale au pus sub semnul întrebării utilitatea autostrăzii în Kosovo. Un raport din mai 2010 al Băncii Mondiale arată că doar două din cele nouă secțiuni ale drumului (cele de lângă Pristina) ar fi ”viabile economic”, adică se așteaptă ca ele să producă avantaje economice mai mari decât costul de construcție și întreținere. (Această estimare s-a bazat pe proiecțiile de creștere economică în Kosovo până în 2032).

Dell a plecat de la Pristina în 2012 și a preluat o altă poziție diplomatică, înainte să se retragă din Departamentul de Stat în octombrie 2013. Luna următoare, Bechtel l-a angajat ca reprezentant în Mozambique. Potrivit unei declarații făcute de Dell în timpul perioadei în care a lucrat pentru Departamentul de Stat american, Bechtel i-a oferit prima data poziția aceasta în iulie 2012, cu o lună înainte de plecarea sa din Kosovo, perioadă în care lucrările la autostradă se aflau în plină desfășurare.

Contactat la telefon în Mozambic, Dell a refuzat să comenteze știrea. Într-un interviu telefonic, Charlene Wheeless, Global Corporate Affairs Vice-president al Bechtel, a catalogat ca fiind calomnioasă orice aluzie la faptul că sarcina lui Dell ca ambasador în Kosovo ar intra în conflict de interese cu afacerile pe care el le-a facilitat pentru viitorul său angajator. Michael a spus de asemenea faptul că  firma și Dell au urmat toate procedurile și politicile Departamentului de Stat înainte de a-l angaja pe fostul ambasador.

Dar în Kosovo, suspiciunile la adresa lui Dell și a firmei Bechtel au continuat. ”Nimeni nu a fost împotriva drumului, ci mai degrabă împotriva modului în care acesta a fost contractat și construit”, spune Lumir Abdixhiku, Director Executiv al Riinvest Institute for Development Research din Pristina. ”Am fi putut construi un drum foarte bun și am fi rămas și cu bani pentru educație și sănătate.”

Cam asta se poate spune și despre alte proiecte Bechtel din țările apropiate de Kosovo.

Fondată în 1898, Bechtel este o companie privată, acum condusă de a cincea generație a familiei al cărei nume îl poartă. Ea a demonstrat un talent special de a câștiga contracte mari și de a-și extinde proiectele într-o varietate de domenii, printre care transporturi, petrol, gaze și minerit. Este celebră pentru construcția barajelor Hoover și Chunnel. Alte proiecte includ Trans-Alaska Pipeline System și Silver Line din zona Washington, D.C. – sistemul Metrorail. Bechtel a avut venituri de 38 miliarde de dolari în 2012 și are aproximativ 53000 de angajați, care lucrează la proiecte în 40 de țări.

Compania se folosește de multă vreme de oficiali înalți din Departamentul de Stat și din alte agenții guvernamentale pentru a primi contracte internaționale. Cunoștințele diplomatice, experiența și contactele au jucat un rol cheie în transfomarea Bechtel într-un actor de nivel internațional în domeniul construcțiilor. Există legături directe între Bechtel și guvernul SUA, cu foști diplomați care au fost ulterior angajați de companiei sau cu foști șefi Bechtel care au preluat funcții în structurile diplomatice. Sursele spun că primirea Bechtel de către o anumită țară echivalează cu disponibilitatea acelei țări de a coopera cu SUA și chiar dorința de a susține interesele americane în străinătate. ”Se spune că, dacă lucrezi cu Bechtel, oamenii din Washington vor zâmbi și vor avea gânduri bune față de țara ta, ca partener al SUA”, a spus Matthew Bryza, fost ambasador al SUA în Azerbaidjan, retras acum din Departamentul de Stat. ”Să lucrezi cu Bechtel este dovada că țara ta este conectată la lumea în care operează doar jucătorii mari.”

Promovarea intereselor de afaceri ale companiilor din SUA face parte din portofoliul fiecărui diplomat american. Oficialii guvernamentali spun că astfel de eforturi aduc beneficii economice Statelor Unite prin crearea de oportunități de export și locuri de muncă. Dar dorința de profituri private, spun criticii, intră în conflict cu interesele politicii externe, mai ales atunci când proiectele respective produc pagube în țările gazdă.

Cazul lui David Welch, care s-a bucurat de o mare acoperire în media acum câțiva ani, ne-a folosit drept exemplu pentru aceste îngrijorări. Secretar de stat asistent pentru Afaceri în Orientul Apropiat în timpul mandatului lui George W. Bush, Welch a condus negocierile din 2008 pentru normalizarea relațiilor dintre Libia și SUA. Mai târziu, el a preluat o funcție înaltă în cadrul Bechtel. În august 2011, în timp ce raidurile aeriene ale NATO căutau să îl îndepărteze pe Muammar al-Qaddafi de la putere, Welch le dădea sfaturi oficialilor regimului despre cum să rămână la putere, dând informații despre rebelii libieni oficialilor serviciilor secrete, potrivit documentelor găsite la Tripoli. La acea vreme, Bechtel avea un contract de construcție a unor centrale energetice în Libia. Compania a emis o declarație spunând că orice activitate sau comentarii atribuite lui Welch au fost ”de natură personală și nu au legătură cu activitatea Bechtel.”

Istoria controversată a Bechtel în Balcani merge mai departe. Când războiul din Iugoslavia s-a încheiat la finalul anilor 1990, iar dezvoltarea economică post-comunistă progresa, Bechtel a profitat de o șansă: regiunea avea nevoie disperată de infrastructură. În 1998, corporația a semnat un contract pentru un drum în Croația după o negociere directă cu guvernul și fără licitație publică prealabilă. Când ministrul pentru Afaceri Externe al Croației a făcut lobby pentru un al doilea contract ce urma a fi semnat în aceeași manieră, s-a aflat că acesta a lucrat înainte pentru firma de avocatură Patton Boggs din Washington, care avea un contract de lobby cu Bechtel. Sub presiunea Uniunii Europene, Croația a abandonat contractul și a făcut o licitație publică. Mai târziu, în România, Bechtel a negociat direct și semnat un alt contract în 2003 pentru modernizarea rețelei de autostrăzi aproape inexistente de acolo, pentru suma de 2,7 miliarde dolari. Proiectul a devenit un coșmar lung de 10 ani pentru ambele părți, presărat cu întârzieri, conflicte și acuzații reciproce de corupție și management defectuos.  Potrivit ”Economist Intelligence Unit”, Bechtel a terminat de construit 12,5% din autostradă, primind în schimb aproximativ 64% din valoarea contractului. Contractul a fost anulat în mai 2013, iar premierul roman Vitor Ponta a spus că din bani publici sevormai plăti încă 113 milioane de dolari, reprezentând diverse datorii și daune.

Aceasta este o traducere parțială după articolul Steamrolled. A special investigation into the diplomacy of doing business abroad Foreign Policy

Publicat inițial pe Logica Economică

Articole similare pe Logica Economică:

FOTO: theconstructionindex.co.uk

Articole similare

Top