De ce fumeaza femeile?

Ninel Ganea

Ninel Ganea

Membru asociat al Institului Ludwig von Mises România, a studiat filozofia la Universitatea Bucureşti şi ştiintele politice la SNSPA. Fost jurnalist, el a scris în ultimii ani pentru portalul Karamazov (www.karamazov.ro), iar in prezent lucrează într-o firmă de comunicare şi relaţii publice.
Ninel Ganea

Ultimele postari ale lui Ninel Ganea (vezi toate)

Un grup de tinere femei conduse de Bertha Hunt a stârnit senzația trecătorilor care luau parte la o paradă tradițională de Paște în New York pe 31 martie 1929. Nonșalante și foarte atrăgătoare, ele și-au aprins câte o țigară și au început să pufăie fără inhibiții. Presa aflată la fața locului a fost curioasă să afle ce le-a determinat să facă acel gest, iar Bertha Hunt le-a răsplătit curiozitatea spunându-le că ideea i-a venit când, în urmă cu ceva timp, un domn i-a cerut să-și stingă țigareta deoarece îl făcea să-i fie rușine. “Am discutat cu prietenele mele și am decis că a sosit timpul să luăm atitudine. Sperăm ca prin această acțiune să începem ceva, iar prin torțele libertății “să ardem” discriminarea femeilor legată de fumat, pentru că în final vom demola toate discriminările”, a mai spus ea.

În ziua următoare această știre a  fost pe prima pagină a multor ziare din SUA, iar investigația reporterilor nu a mai continuat. Dacă nu s-ar fi oprit aici sau ziariștii ar fi fost cât de cât sinceri, ar fi putut spune publicului lucruri cel puțin la fel de interesante.

În primul rând, prezența lor la acel eveniment fusese aranjată de Eddie Bernays, nepotul lui Sigmund Freud și omul din spatele fenomenului numit relații publice. Apoi ar fi descoperit că Berth Hunt nu era o fumătoare dedicată, ci doar secretara lui Eddie Bernays care, în calitatea sa de PR, încheiase, în urmă cu un an, un contract de 25.000 dolari anual cu American Tobacco, o companie ce incerca să își extindă cota de piață prin vânzarea de țigări femeilor. ”Dacă le vom face să fumeze ar fi ca și cum am deschide o nouă mină de aur chiar în grădina noastră”, avea să-i spună lui Bernays George Washington Hill, șeful AT.

În campania de publicitate ce a urmat evenimentului, un rol foarte important l-a jucat și A. Brill, unul din discipolii lui Freud.  “Este perfect normal ca femeile să își dorească să fumeze. Emanciparea femeilor a suprimat foarte multe din dorințele lor feminine. Mai multe femei fac astăzi muncă de bărbați. Multe femei nu mai fac copii, cele care fac, fac foarte puțini. Trăsăturile feminine sunt ascunse. Țigările, care sunt echivalate cu masculinitatea, au devenit torțe ale libertății”, afirma Brill.

Peste foarte mulți ani, Bernays avea să rezume concludent strategia întregii campanii pentru fumat la modul feminin: “Tradiții foarte vechi pot fi puse la pamânt printr-un apel dramatic, diseminat de o rețea media”.

Este limpede că nu doar evenimentul de la parada din New York a distrus inhibițiile femeilor în privința țigărilor (în sec. 19 și chiar la începutul sec. 20 cele care fumau erau privite drept târfe și prostituate). Însă acțiunea inițiată de Bernays are o semnificație mai amplă din perspectiva filosofiei propuse și a simbolisticii lumii moderne. O mișcare de eliberare (în cazul de față a femeilor) a fost de fapt doar paravanul prin care un grup de indivizi foarte abili și-au impus controlul social asupra unei mari părți din populație. Și totul în numele libertății.

Nepotul lui Freud a descris foarte sincer mecanismele ce domină lumea secolului 20 în cartea sa “Propaganda”: “Cei care manipulează acest nevăzut mecanism al societății constituie un guvern invizibil care este adevărata putere în țara noastră. …Suntem conduși, mințile noastre sunt modelate, gusturile noastre formate, ideile noastre sugerate, in general de către oameni de care n-am auzit niciodată. Acesta este rezultatul logic al modului în care societatea noastră democratică este organizată… În aproape fiecare acțiune din viața noastră zilnică, fie că ține de politică sau de afaceri, de comportament social sau de judecată etică, suntem dominați de un mic număr de persoane… care înțeleg procesele mentale și tiparele sociale ale maselor. Ei sunt cei care trag sforile care controleaza gândirea maselor”.

 

banner-articol

 

banner-articol-gatto

 

Partea înspăimântătoare din povestea lui Bernays este că el nu doar descria, ci recomanda aceasta filozofie. În opinia lui, oamenii erau “niște proști” ce trebuie manipulați până în cele mai mici detalii, mai ales că știința a găsit (credea el) mijloacele perfecte pentru această inginerie socială. Nu conta prea mult dacă marile corporații, guvernul sau amândouă se ocupau cu influențarea oamenilor. Importantă era elita din spatele scenei, din care Bernays considera că face parte.

În opinia lui Marvin Olasky, problema principală a inventatorului propagandei era lipsa de credință în Dumnezeu: “O lume fără Dumnezeu degenerează rapid în haos social. Prin urmare, el a susținut că manipularea socială prin intermediul consilierilor de relații publice a fost justificată prin scopul de a crea dumnezei făcuți de oameni, care ar putea susține controlul social subtil și preveni dezastrul…”

Merită amintit, cel puțin ca fapt divers, că pe masa lui Adolf Hitler se găseau la loc de cinste cele două cărti ale lui Eddie Bernays, “Propaganda” și “Cristalizarea opiniei publice”, alături de o fotografie a lui Henry Ford. Iar din câte imi amintesc, la cel puțin o facultate de comunicare din București se predau ideile lui Bernays, bineînțeles “value free”.

Publicat inițial pe Karamazov

FOTO: https://www.loc.gov/collections/national-photo-company/

Articole similare

Top