Societate civilă

În preajma revoluției

În preajma revoluției

“O mână de revoluționari merg din casă în casă și bat la fiecare ușă: “toată lumea în stradă/este rușinos să stați în casă!”. Și fiecare conștiință, șchiopul, orbul, ciungul au dat năvală în piață, niciunul nu a rămas înăuntru. Timp de jumătate de secol au făcut ravagii, văicărindu-se și certându-se. Acasă este mizerie, sărăcie și

O poveste despre cărți și pușcării

La început, aproape nimeni nu le-a acordat importanță. Mici organizații cu preocupări culturale, interesate de educație, de cărți și edituri. Sponsorizau profesorii pentru mastere sau doctorate în străinătate, acordau burse studenților merituoși, finanțau ziare pretins elitiste, în care erau tratate subiecte prea puțin relevante pentru ordinea și profitul de zi cu zi al puternicilor zilei,

Statul-Dumnezeu

Frica noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi, Statule și ne cenzurează Tu toate mișcările noastre și ne izbăvește de pericole! Pentru că dacă pe Dumnezeu tot nu a reușit să-l omoare Nietzsche din vârful condeiului, se căznesc azi unii să-i ia locul și să vegheze asupra noastră păcătoșilor, cu ochiul a toate-văzător al

Top