Ura, s-a globalizat corupția!

Radu Cujbă

Radu Cujbă

Publisher
Radu Cujbă

Ultimele postari ale lui Radu Cujbă (vezi toate)

De ce vrea o grămadă de incompetenți și agramați să facă politică, să ajungă într-o demnitate sau funcție publică? Pentru bani.

De ce se cumpără locuri pe liste sau pe colegii la alegeri? Pentru mult mai mulți bani decât ai dat, bineînțeles. De ce contează atât de mult al cui e primarul la alegeri? Din cauza banilor mulți de la centru. Și ai cui sunt toți banii ăștia mulți pentru care se bat cu toții? Ai Statului. Și doar cu bani se urcă pe traseul ăsta spre banii Statului. De ce o majoritate covârșitoare în politică este de tipul ăsta, de ce ei decid, ei împart, ei aranjează, ei acomodează totul cu interesul lor, oameni, legi, funcții, instituții? Pentru că în acel loc care se numește Stat se află foarte multă bogăție și foarte multă decizie. Statul e un jucător mult prea important pe piață pentru a nu o vicia profund. Și a muncii (inclusiv pe a nemuncii), și a schimburilor. Mă mir că nu este amendat zilnic de vreo entitate antimonopol. Iar banii din amenzi să se ducă într-un organism mare de control. Cel mai mare!

În mod natural, pe o piață amorală, fără repere și fără reflexe ca a noastră, au fost favorizați impostorii, șmecherii, oamenii fără o meserie sau făcută prost, căutătorii de îmbogățire peste noapte, iubitorii de rețele, relații, aranjamente, în general anti piață. E și un instinct de conservare aici. Ar fi complet nefuncționali pe o piață liberă. Modul cum arată, cum se poartă și cum fură corupții ăștia ai noștri e doar un aspect estetic, chiar artistic al corupției. Prin alte părți sunt mai cu ștaif. Probabil această curățenie de vară-toamnă va aduce un aer de nou și de speranță. Globalizarea vine cu un plus de rafinament. Poate apare și o directivă europeană care să uniformizeze un pic și chestia asta. Un cod al manierelor coruptului european, ceva.

Detaliu estetic, da, pentru că în rest avem aceleași puteri în mâna celui ajuns acolo, același borcan mare cu miere, adică aceleași tentații. Corupția nu dispare decât dacă dispare mobilul. Adică importanța sumei de bani pusă în joc și importanța deciziei aflate în pixul șmecherului. Facem Statul mare și puternic, ceea ce înseamnă putere mare și bani mulți în mâna unor oameni, atunci avem tentația maximă în sistem. Adică probabilitea să nu se întample nedoritul este minimă.

De la această tentație maximă până la corupția efectivă rămâne un spațiu liber care se va umple cu atâta anticorupție câtă încape. Pentru că avem prea multe resurse, le consumăm alergând în jurul blocului. Să faci o chestie mare ca să faci după aia o chestie și mai mare, care s-o anihileze pe prima și toate astea pe timpul, banii și nervii noștri, consumând niște resurse cu care am putea, fiecare din noi, să facem niște chestii mișto, după pofta și aspirațiile noastre? E demență pură! Nu a celor care rostogolesc acest bulgăre zombi, ci a celor care susțin aberația. Milioane de oameni împărțiți în “tribul roșu” și “tribul albastru” luptă împreună până la victoria finală a Statului împotriva tuturor, mulțumiți de set up-ul actual, adică Stat puternic și piață politică închisă. O luptă aprigă între cei care vor stat puternic ca să fure și cei care vor stat puternic ca să nu se mai fure. Nu e vorba despre alegerile astea, e vorba despre de ce nu avem de unde-alege, in general.

Vocație? Competență? Dorința de a face bine? Reprezentarea alegătorului și a comunității? Unde? Când? Ați văzut voi așa ceva? Nici nu ați avea cum. Pentru că pe masă e o pungă mare cu bani și niște parfumuri scumpe cu fumuri. Avem, deci, o masă și niște gândăcei care se luptă să urce pe picioarele mesei. Cine credeți că sunt cei care ajung primii sus? Gândăceii cu vocație și competențe, ăia care vor să facă bine? Să fim serioși, nimeni nu crede asta. Dar cei care ajung primii sus, ce credeți că or să facă? Or să schimbe regulile? Or să facă în așa fel încât și cei cu vocație să aibă șanse să ajungă acolo? Normal că nu! Vor face tot posibilul ca gramada cu bani să fie mare și pe masă. Pe masa asta cu picioarele ei lungi, pe care trebuie să fii suficient de brută ca să îți dorești măcar să te urci. Masa e atuul lor. Faceți gramada cu bani mică și puneți-o jos, să o vedem cu toții și să hotărâm cum facem, poate că atunci mai vor și oameni cu vocație și competențe să se bage. Poate atunci se desprind și alte criterii de selecție. Doar cu șmecherie și arătatul mușchilor, nu funcționează

Nici atingerea fundului gropii pentru a crește de-acolo altfel nu este o soluție. Mai ales că de la fundul gropii se obișnuiește să se scoată capul prin revoluții, cele mai vizibile granițe între hoții vechi si hoții noi, între un Stat mare și alt Stat mare.  Și, oricum, ar fi mult prea târziu. N-am mai avea nicio putere și, probabil, nicio părere. Abia atunci vom putea spune că moralitatea, reperele și reflexele ne-au fost redate. Și complet redefinite.

Punga mică și pe jos, nu pe masă sau Statul mic și deschiderea pieței politice, asta este singura miză politică. Restul e propagandă fără nicio competiție pe fond.

Foto: zeldainformer.com

Articole similare

Top