ISIS provoacă noi ostilităţi între Ankara şi PKK

Extinderea Statului Islamic provoacă noi turbulenţe în regiune, de data aceasta în interiorul graniţelor Turciei. Ankara a bombardat marţi pentru prima dată în ultimul an şi jumătate poziţii ale rebelilor kurzi de pe teritoriul turc.

Cele două tabere se acuză reciproc de violarea armistiţiului stabilit în martie 2013. Forţele armate turce susţin că bombardamentele au reprezentat un răspuns la o serie de atacuri din partea PKK asupra unor avanposturi militare. Kurzii acuză la rândul lor Ankara pentru declanşarea ostilităţilor, însă motivaţiile pentru care guvernul turc ar fi recurs la un asemenea gest rămân neclare, ceea ce face varianta oficialilor turci mai credibilă.

Relaţiile dintre guvernul de la Ankara şi minoritatea kurdă s-au deteriorat în ultima perioadă pe fondul refuzului Turciei de a interveni în Kobani, oraş aflat la graniţa dintre Siria şi Turcia şi populat în cea mai mare parte de kurzi. Reticienţa guvernului turc de a participa la aceste operaţiuni a generat multă frustrare şi la Washington, în condiţiile eforturilor SUA de a alcătui o coaliţie alături de statele arabe sunnite şi de a dezvolta o strategie comună de combatere a ISIS.

Cu doar o zi înainte de reluarea conflictului cu rebelii kurzi, oficialii turci negaseră anunţul administraţiei Obama potrivit căruia Ankara ar fi autorizat utilizarea bazei de la Incirlik de către avioanele americane pentru lansarea de atacuri împotriva Statului Islamic. Preşedintele Erdogan a profitat de oportunitate pentru a-şi reafirma poziţia că Turcia nu se va alătura operaţiunilor din Siria decât atunci când acestea vor fi extinse şi împotriva regimului Assad.

Acelaşi Erdogan declara la începutul lunii că ISIS şi PKK sunt în aceeaşi măsură demne de dispreţul Turciei, risipind orice speranţă în privinţa unei poziţii mai flexibile faţă de kurzi, chiar şi confruntat cu expansiunea ISIS. Guvernul de la Ankara este cel puţin la fel de îngrijorat de posibilitatea ca teritoriile de la graniţa cu Siria să fie controlate de organizaţiile politice şi militare kurde cum ar fi PYD, ramura siriană a PKK.

Preţul cerut de Erdogan pentru implicarea Turciei în operaţiunile împotriva Statului Islamic presupune o zonă tampon în interiorul Siriei care să fie controlată de Turcia şi să fie folosită ca sanctuar pentru refugiaţii şi rebelii sirieni, o zonă de interdicţie aeriană care ar afecta tot Damascul din moment de ISIS nu deţine avioane şi un angajament explicit din partea Statelor Unite pentru înlăturarea regimului Assad.

Turcia nu este însă singurul stat din zonă pe a cărui agendă distrugerea ISIS nu reprezintă o prioritate. „ISIS poate să nu fie pe placul monarhiilor arabe sunnite, pentru că ameninţă status quo-ul politic, dar, aşa cum un observator irakian explică, „acestea apreciază faptul că ISIS provoacă mai multe probleme şiiţilor decât lor””, scrie Patrick Cockburn pentru The Independent.

Articole similare

Top