Ce spune președintele Iohannis despre Roșia Montană și despre gazele de șist

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că nu va accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale fără dezbatere și fără garantarea sănătății publice, protecției mediului și intereselor comunităților locale.

“În campanie, mi-am asumat respingerea unor proiecte de exploatare care pun în pericol oamenii şi mediul. Astăzi, reiterez ideea și vă spun că nu voi accepta proiecte de exploatare a resurselor naturale ale României fără dezbatere, fără garantarea siguranţei totale pentru sănătatea oamenilor şi fără protejarea mediului înconjurător şi intereselor comunităţilor locale”, afirmă Iohannis, într-o postare pe Facebook.

În campanie, tot pe Facebook, Iohannis declara că nu va accepta “ca proiecte precum <Roșia Montană> sau <gazele de șist> să fie aprobate peste noapte și în condiții care pun în pericol oamenii și mediul”.

Asta în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are. “Oricum s-a amânat, pentru că…se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista”, a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Pe de altă parte, din ultimul raport trimestrial al canadienilor de la Gabriel Resources, proprietarii Roșia Montană Gold Corporation, dezvoltatorul proiectul minier aurifer de la Roșia Montană, publicat pe 11 noiembrie, între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din România, reiese că Gabriel Resources se aștepta ca alegerile să fie câștigate de Victor Ponta, ceea ce ar fi însemnat necesitatea numirii unui nou premier și potențiala schimbare a unor miniștri deținători de portofolii-cheie pentru procesul de autorizare a proiectului aurifer de la Roșia Montană.

“Dat fiind că nici unul dintre candidați nu a obținut o majoritate de 50% + 1 la primul tur al alegerilor, care a avut loc pe 2 noiembrie, va avea loc un al doilea tur, la care vor participa candidații de pe primele două locuri, Ponta și Iohannis, pe 16 noiembrie. Compania a mai indicat și în trecut că este improbabil să fie luată vreo decizie-cheie cu privire la aprobarea proiectului înainte de aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale și de finalizarea schimbărilor politice presupuse de acesta. Aceste schimbări includ numirea unui nou premier, în cazul în care Ponta va ajunge președinte, precum și potențiale numiri de noi miniștri în portofolii-cheie din Guvern. Noul președinte își va prelua funcția pe 22 decembrie 2014. Procesul numirii unui nou premier presupune nominalizarea de către președinte, urmată de aprobarea acestuia de către Parlament, ceea ce ar prelungi până în 2015 incertitudinea cu privire la schimbarea miniștrilor-cheie care ar putea influența direct procesul decizional cu privire la aprobarea proiectului”, se spune în raportul pe trimestrul III al Gabriel Resources.

Iohannis: Explorare da, exploatare nu încă

În octombrie, Iohannis și-a asumat un angajament referitor la proiectele de exploatare de resurse naturale care pun probleme mediului sau comunităţilor.

“Nu voi accepta proiecte care nu sunt bine verificate şi care pun în pericol comunitatea din zonă sau mediul. Ca să fiu mai specific, nu voi accepta să fie promovate proiecte tip Roşia Montană”, declara candidatul ACL.

Întrebat dacă prin angajamentul său le transmite investitorilor americani că nu au nicio şansă la exploatarea gazelor de şist, Iohannis a negat, adăugând că prin acest mesaj le spune tuturor că primele criterii care trebuie să conteze în ceea ce priveşte exploatările sunt siguranţa oamenilor din comunitate şi evitarea pagubelor de mediu.

“Dacă tehnologia garantează aceste lucruri, este foarte bine şi se poate face următorul pas. Dacă nu, nu”, a completat el.

În ceea ce priveşte folosirea fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de şist, el a susţinut că există discuţii între specialişti şi că nu există o poziţie clară în această chestiune.

În octombrie anul trecut, Iohannis declara, răspunzând unei întrebări, că i se pare un lucru “excepțional de bun” faptul că autoritățile din Vaslui au avizat explorarea gazelor de șist de către o firmă străină, adăugând că statul român este “incapabil” să facă astfel de investiții.

“Mi se pare un lucru excepțional de bun. Noi trebuie să știm ce resurse avem. Că le exploatăm apoi sau nu, este partea a doua. Dar, să stai așa pe o țară și să nu știi ce ai, este total greșit. Și dacă metode și tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, sunt de părere că trebuie făcute”, a răspuns Iohannis.

“Dacă apare o consecință negativă, ea apare în locul unde se petrece exploatarea și, de aceea, este bine ca politicienii să cântărească foarte bine dacă e nevoie de activitatea respectivă, cu urmările negative cu tot. Dar să condamni paușal explorări și exploatări prin firme străine mi se pare absolut exagerat. Economia românească funcționeaza datorită investitorilor străini. Dacă i-am scoate și ar rămâne numai ai noștri, ar rămâne foarte, foarte puțină economie. Eu cred că politica României în ultimii 23 de ani a fost corectă, în sensul de a atrage investiții străine în România, care și creează locuri de muncă”, a mai spus Iohannis, adăugând că “e bine să nuanțăm aceste lucruri și să devenim mai puțin xenofobi economic”.

În iunie anul acesta, Iohannis declara că agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotriveşte, deocamdată, exploatării.

„Explorarea, da. Exploatarea, părerea mea, putem să o lăsăm mai încet. Trebuie să ştii ce ai. Exploatarea este încă discutabilă. Urmările nu sunt suficient de bine studiate. Cred că nu întotdeauna trebuie folosit tot ce se poate, tehnologic. Lumea nu se termină nici mâine, trebuie să avem răbdare şi să aşteptăm tehnologii mai bune, dar trebuie să le lăsăm ceva şi celor care vin după noi. Dacă ne apucăm să exploatăm sălbatic, există riscul că se epuizează resursele. În anumite domenii, trebuie să avem şi răbdare, să vedem cum evoluează piaţa, cum evoluează tehnologia“, spunea Klaus Iohannis.

Redevențe pentru comunități locale, primării și proprietari de terenuri

Pe de altă parte, în programul său electoral, Iohannis arăta că comunitățile locale și proprietarii terenurilor pe care se exploatează resurse minerale ar trebui să primească o parte din redevențele plătite de companiile de exploatare, redevențe care, în prezent, merg integral la bugetul central de stat.

“Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces”, se arăta în programul electoral al lui Iohannis, intitulat “România lucrului bine făcut”.

Iohannis mai spunea că trebuie finalizat procesul de evaluare a potenţialului unor noi resurse în România, “cele neconvenţionale, pentru a vedea clar ce perspective avem, iar înainte de a se pune problema începerii exploatării, care sunt cele mai sigure metode din punct de vedere tehnic, care pot îndeplini atât criteriul eficienţei producţiei, cât şi pe cel al protejării mediului”. Asta în contextul în care, potrivit lui Iohannis, “securitatea energetică este o componentă extrem de importantă a securităţii naţionale”.

“În egală măsură, voi susține și încuraja măsurile de dezvoltare a alternativei la energia convențională, prin dezvoltarea și exploatarea resurselor energetice regenerabile, în cadrul unor strategii integrate care să vizeze în mod unitar crearea de avantaje strategice României (pentru a putea deveni un hub energetic regional), asigurarea independenței energetice, protejarea infrastructurilor critice, dar și, prin politicile de prețuri, a consumatorilor casnici”, promitea candidatul ACL.

Ideea împărțirii banilor colectați din redevențe între bugetul central și bugetele locale a mai fost vehiculată, de mai multe ori, în ultimii ani, de către premierul Victor Ponta, și el candidat la președinție, din partea PSD, ca și de fostul prim-ministru Emil Boc.

În județul Sibiu, în a cărui reședință Iohannis este primar, se află câteva dintre cele mai importante perimetre de exploatare de gaze naturale ale producătorului de stat Romgaz Mediaș. Contribuția Romgaz și Transgaz, operatorului sistemului național de transport al gazelor naturale, reprezintă cam 25% din bugetul local neconsolidat al municipiului Mediaș din județul Sibiu, potrivit autorităților locale.

În octombrie anul trecut, premierul Ponta declara că, prin modificarea Legii petrolului, banii colectaţi din redevenţe vor fi împărţiţi între bugetul central şi bugetele locale, fără să mai fie vărsaţi integral în bugetul de stat, conform sistemului aplicat până în prezent.

“Acum, toată redevenţa merge în bugetul central şi cred că e o greşeală, pentru că, într-adevăr, autoritatea locală şi oamenii din zonă spun <eu ce câştig?>. Cred că trebuie să găsim în noua lege a redevenţelor o împărţire a veniturilor din redevenţe între bugetul central şi autoritatea locală. Eu această opinie o susţin şi am cerut să fie inclusă în noua lege a redevenţelor care trebuie adoptată în 2014”, spunea Ponta.

La finalul anului 2011, guvernul Boc anunța că va adopta o ordonanță de urgență care ar fi urmat să stipuleze că o cotă de 20% din redevențele percepute titularilor de licenţe pentru activitatea de prospecţiune, explorare sau exploatare de resurse minerale va fi cedată la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrele cu resurse. În cele din urmă, ordonanța de urgență nu a mai fost adoptată.

S-a scăpat Ponta la informații confidențiale?

Pe de altă parte, premierul Victor Ponta a declarat, recent, în campania electorală, că România se pare că nu dispune de gaze de şist şi s-a bătut, astfel, pe ceva ce nu are.

El a susţinut declaraţia la Antena 3, după ce a arătat că România trebuie să fie independentă energetic şi să aibă propriile resurse off-shore şi convenţionale, iar moderatorul i-a propus ca “povestea cu gazele de şist” să fie amânată puţin, deoarece resursele existente în Marea Neagră asigură independenţa energetică a ţării pentru 30 ani, în timp ce gazele de şist reprezintă o temă controversată care aduce multe puncte defavorabile oricărui politician care o susţine.

“Oricum s-a amânat, pentru că…se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care exista”, a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Mai devreme cu o lună, ministrul Economiei, Constantin Niţă, afirma că România poate fi jucătorul principal în domeniul energetic, iar exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor, spunând că România are un avantaj extraordinar, deoarece dispune de toate resursele energetice posibile.

Contactați de Reuters, cei de la Chevron au declarat că nu au finalizat încă evaluarea potențialului resurselor de gaze de șist ale României.

“Chevron analiează datele colectate în cursul operațiunilor de prospectare și explorare, pentru a înțelege mai bine potențialul resurselor de gaze de șist. După ce analiza va fi finalizată, rezultatele vor fi furnizate Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) și vor rămâne în custodia statului român”, au declarat, pentru Reuters, reprezentanții Chevron.

România este cea de-a treia cea mai independentă energetic țară din UE. Potrivit estimărilor US Energy Information Administration, România ar putea dispune de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic de 1.444 miliarde de metri cubi.

În luna iulie, compania Chevron a finalizat activităţile de explorare a gazelor de şist la sonda de la Siliştea-Pungeşti, judeţul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri, precizând atunci că informaţiile obţinute pe parcursul operaţiunilor vor fi analizate pentru stabilirea potenţialului zăcământului.

Compania Chevron a demarat, la începutul lunii mai, lucrările de explorare a gazelor de şist în extravilanul localităţii vasluiene Siliştea, comuna Pungeşti, fiind prima locaţie din România unde compania petrolieră a început prospecţiunile pentru identificarea unor posibile zăcăminte neconvenţionale.

Societatea Chevron România mai deţine trei acorduri de mediu în judeţul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localităţile Păltiniş – Băceşti, Popeni – Găgeşti şi Puieşti. De asemenea, compania petrolieră a mai obţinut, în aprilie 2014, şi cea de-a doua autorizaţie de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare în perimetrul deţinut la Puieşti.

După ce compania Chevron a obţinut, în 3 octombrie 2013, autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, la Pungeşti au avut loc mai multe proteste violente ale localnicilor.

Chevron mai deține trei licențe de explorare de gaze de șist pe litoralul Mării Negre, pentru concesiunile Adamclisi, Costinești și Vama Veche.

Articol publicat inițial pe Energy Report

FOTO: dailybusiness.ro

Articole similare

Top