Alegeri în Moldova: stânga promite gaze ieftine din Rusia, dreapta, integrare energetică cu România și UE

Orientarea prorusă sau proeuropeană a partidelor politice din Republica Moldova creditate cu șanse să între în Parlament în urma alegerilor legislative de duminică, 30 noiembrie, se vede cel mai bine în felul în care acestea abordează, în programele lor electorale, problema aprovizionării cu gaze naturale și energie peste Prut.

Republica Moldova este 100% dependentă de importurile de gaze din Rusia. Chișinăul importă anual circa 3 miliarde metri cubi de gaze, din care consumă doar 1 miliard, restul fiind destinat regiunii transnistrene.

Recent, Republica Moldova și Gazprom au convenit prelungirea până la finalul anului viitor a actualului contract de import, acordul semnat prevăzând o ieftinire cu 12% a gazelor livrate de ruși peste Prut, de la 378 la 331,8 dolari/mia de metri cubi. În plus, cele două părți vor începe, anul viitor, discuții pentru încheierea unui nou contract privind importul de gaze naturale, care va fi semnat pe o perioadă de 3-5 ani.

Mai mult, în prezent, Republica Moldova datorează Gazprom 400 milioane dolari pentru gazele livrate de ruși în trecut și neplătite, însă autoritățile moldovene susțin că s-a găsit o formulă pentru rezolvarea acestei probleme și că, cel mai târziu în prima parte a anului viitor, Chișinăul va prezenta Gazprom un scadențar al rambursării datoriei pentru gaze.

Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 şi a expirat la 31 decembrie 2011. De atunci, contractul a fost prelungit succesiv în următorii ani. Contractul din 2006 prevedea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari/mia de metri cubi în 2005 până la circa 380 dolari/mia de metri cubi în 2013. Moscova condiţiona semnarea unui nou acord de renunţarea de către Republica Moldova la documentele semnate în cadrul Tratatului Energetic European şi de soluţionarea problemei datoriilor la gaze.

În plus, Republica Moldova importă din Ucraina și Transnistria circa 80% din necesarul său de energie electrică, iar în ultima perioadă ucrainenii și-au redus semnificativ exporturile către Chișinău, din cauza problemelor proprii cu aprovizionarea cu gaze naturale și cărbune.

În ianuarie, autoritățile de la București și cele de la Chișinău promiteau că România ar putea livra energie electrică Republicii Moldova începând cu anul 2015, în urma unor investiții în liniile electrice de înaltă tensiune Vulcănești-Isaccea și Strășeni-Ungheni-Iași, în vederea extinderii capacității de transport între cele două țări. Atunci s-a vorbit și despre construirea unor stații de cuplare în curent continuu de tip back-to-back pe aceste linii.

Voronin vrea aderare la Uniunea Vamală, nu la cea Europeană

Potrivit ultimului sondaj de opinie pe această temă, realizat de IMAS, pe primul loc în topul preferințelor de vot ale alegătorilor din Basarabia se situează Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) al fostului președinte de la Chișinău, Vladimir Voronin, cu o intenție de vot de 19,6%.

În programul lor electoral, comuniștii promit o “nouă industrializare” a Republicii Moldova, respectiv “un plan de dezvoltare a ţării, de edificare a unui potenţial industrial şi energetic modern în baza cooperării şi colaborării cu ţările din CSI şi Europa”.

Fără energie nu există economie, dar costul energiei este un factor care influenţează şi dezvoltarea, şi competitivitatea economiei. Vom face tot posibilul ca în ţară să vină energie electrică şi gaze la preţuri accesibile pentru populaţie şi pentru producători. Reintegrarea ţării şi cooperarea economică externă constituie garantul achiziţiilor de resurse energetice în condiţii favorabile. În acest sens, cea mai obiectivă şi acceptabilă opţiune este cooperarea şi aderarea la Uniunea Vamală (formată din Rusia, Belarus, Kazahstan și Armenia, ca alternativă la parteneriatul cu UE – n.r.).

se arată în programul electoral al PCRM.

Potrivit documentului citat,

condiţiile externe de modernizare a Moldovei se conturează, devenind clare şi concrete – neutralitatea, reintegrarea şi continuarea modernizării în baza politicii europene de vecinătate.

PCRM susține că participarea Moldovei în procesele integraţioniste în spaţiul postsovietic va aduce preţuri accesibile la resursele energetice.

Uniunea Vamală este pregătită să se integreze economic cu Republica Moldova. Poporul moldovenesc, în cadrul unui referendum, va lua decizia privind aderarea la acest spaţiu, va decide calea de modernizare economică a ţării. Această idee demult interesează societatea moldovenească, care, în sfârşit, trebuie să decidă. La moment, ţara noastră nu este pregătită să realizeze cerinţele Acordului de Asociere cu UE, semnat în grabă de guvernarea coruptă şi îndreptat împotriva partenerilor noştri din Est. Moldova are nevoie de un acord care va ţine cont de interesele întregului popor moldovenesc, inclusiv şi ale locuitorilor din stânga Nistrului. PCRM garantează că cele mai principiale probleme ce ţin de dezvoltarea ţării, vectorul extern, schimbările politice şi administrative interne, vor fi soluţionate doar în cadrul unor referendumuri naţionale.

se afirmă în programul comuniștilor.

Renato Usatâi: gaze de la ruși și majorarea ajutoarelor sociale

Un discurs asemănător are celălalt partid asumat de stânga care este creditat de sondaje cu șanse de a intra în Parlament în urma alegerilor din 30 noiembrie, Partidul Patria, al omului de afaceri basarabean Renato Usatâi. Sondajul IMAS arată o intenție de vot de 8,7% pentru partidul lui Usatâi.

În programul său electoral, Partidul Patria promite o “politică de stat orientată spre reducerea preţurilor la resursele energetice”. Această politică include, în primul rând, “normalizarea relaţiilor cu Federaţia Rusă, principalul furnizor de gaze în Republica Moldova”.

Pe termen lung, Partidul Patria promite și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie ale Republicii Moldova, însă atrage atenția că trebuit luat în considerare faptul că “pentru ţara noastră nu există alternative serioase furnizărilor energetice din Federația Rusă şi în viitorul apropiat astfel de alternative nu se prevăd”.

În plus, Partidul Patria promite “majorarea compensaţiei pentru căldură în perioada rece a anului până la 700 lei, precumşi indexarea anuală a acesteia în funcţie de creşterea preţurilor la resursele energetice”.

PLDM: interconectare cu UE și sprijin pentru regenerabile

Interesant este că în programul electoral pentru alegerile de duminică al principalei formațiuni de dreapta pro-UE de peste Prut, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), intitulat “Planul 2020”, nu se spune absolut despre energie. PLDM, al cărui prim vicepreședinte este premierul de la Chișinău, Iurie Leancă, s-a clasat pe locul doi în topul preferințelor de vot ale basarabenilor la ultimul sondaj IMAS, cu 17,2%.

În schimb, în programul politic al partidului, întocmit în 2011, se spune că, în scopul sporirii securităţii energetice, PLDM, va opta pentru diversificarea resurselor şi surselor energetice, precum şi pentru crearea, concesionarea sau arendarea capacităţilor de stocare a resurselor energetice.

PLDM pledează pentru o cooperare sectorială extinsă cu UE. În particular, este esenţială asigurarea securităţii energetice a ţării, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de care dispune UE, prin integrarea în piaţa energetică europeană şi prin realizarea neîntârziată a proiectelor de interconexiune.

se afirmă în program.

PLDM consideră prioritară facilitarea participării Republicii Moldova la cooperarea regională în domeniul energetic, precum şi la proiectele energetice importante pentru Europa Centrală şi de Sud Est şi din arealul Mării Negre, care includ interconectarea sistemului naţional energetic şi de transport al gazelor naturale cu cel european.

Republica Moldova este în totalitate dependentă de resursele energetice externe. Din acest motiv, capacitatea de utilizare a resurselor de energie regenerabilă poate fi benefică pentru securitatea sa energetică, prin includerea acestora în circuitul economic al surselor locale de energie renovabilă. Toate statele-membre ale UE au ambiţii mari în acest sens, iar Republica Moldova trebuie să se ţină în urma acestora, punându-şi drept obiectiv atingerea a 25% de energie renovabilă către 2015. Acest lucru este unul realizabil, dacă vor fi elaborate şi implementate politici publice potrivite cu acordarea de facilităţi fiscale şi atragerea investiţiilor străine în acest sector important.

se mai spune în programul PLDM.

PD: Extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău

Cel de-al doilea partid de dreapta ca importanță de peste Prut, Partidul Democrat din Moldova (PDM), creditat în sondaje cu o intenție de vot de 14,2% și din care face parte și vicepremierul și ministrul Economiei, Andrian Candu, promite că, până în 2018, va extinde rețeaua de aprovizionare cu gaze astfel încât minim 75% din populație să aibă acces la gaz metan.

Îmbunătățirea accesului la gaz metan pentru populație trebuie să meargă în paralel cu efortul de diversificare a surselor de aprovizionare. Susținem de aceea extinderea gazoductului Iași – Ungheni până la Chișinău. Alternativele energetice ne vor proteja contra creșterii prețurilor la gaze și contra întreruperilor nedorite în furnizare.

se afirmă în programul electoral al PDM.

Ministrul Economiei de la Chișinău, Andrian Candu, a declarat recent, într-un interviu acordat agenției ruse de presă Ria Novosti, că Republica Moldova nu primeşte şi nu va primi în acest an gaze din România prin conducta Iaşi-Ungheni.

Inaugurarea conductei este deocamdată un pas mai mult simbolic. Gazoductul este însă foarte important pentru securitatea energetică a Moldovei. Pentru ca să devină funcţional, mai sunt necesare unele lucrări tehnice, care vor fi finalizate anul viitor. Dar chiar și după asta, livrările nu vor fi semnificative , maximum 100-¬150 de milioane de metri cubi de gaze pe an şi vor fi suficiente pentru a satisface nevoile raioanelor de la frontiera cu România. La capacitate maximă, conducta va lucra într¬-o perioadă de trei-¬cinci ani. Mai întâi va trebui să prelungim gazoductul până la Chișinău, iar apoi să îl conectăm la conducta magistrală.

a precizat oficialul, într-un interviu acordat agenţiei ruse Ria Novosti, preluat de mold-street.com.

Potrivit lui Andrian Candu, chiar dacă ar fi gata conducta, România nu ar fi în stare să asigure aprovizionarea cu gaze a Republicii Moldova.

Poate peste cinci sau șase ani, atunci când va începe producția în Marea Neagră. Numai atunci putem spune că România va fi în măsură să furnizeze Moldovei suficient gaz. Momentan, România își asigură din producția proprie doar 70-80% din consum, în funcție de anotimp, iar restul importă tot de la Gazprom.

a mai spus ministrul.

Liberalii vor diversificare

În fine, Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, creditat cu o intenție de vot de 8,5%, promite diversificarea surselor şi pieţelor de energie, ceea ce ar elimina dependenţa de un singur furnizor – Federaţia Rusă, care a utilizat aceste resurse în scopuri politice, sporirea securităţii aprovizionării cu energie, dezvoltarea infrastructurii corespunzătoare, sporirea integrării piețelor și ajustarea reglementărilor cu elementele cheie ale acquis-ului comunitar al UE și promovarea eficienţei energetice și utilizarea surselor de energie regenerabile.

În plus, partidul propune respectarea angajamentului Republicii Moldova şi al UE de a implementa Tratatul Comunității Energetice.

În programul electoral al Partidului Liberal se mai vorbește despre “interconectarea asincronă cu sistemul energetic european (prin cel din România), ceea ce va permite Republicii Moldova să beneficieze de o situație unică la nivel regional – să poată procura energie electrică atât din est, cât și din vest, să pună la dispoziție sistemul său energetic pentru transportul energiei electrice între piețele mari din est și vest”.

Partidul Liberal promite asigurarea posibilității tehnice de furnizare a gazelor naturale în volumul necesar (prin rețelele existente), în regim de revers, atât din Ucraina, cât și din România.

Totodată, liberalii au în vedere aplicarea unei taxe „de solidaritate” pentru consumul resurselor energetice, care ar constitui sursa de formare a unui fond de subvenționare a consumatorilor vulnerabili, prin sistemul existent de protecție socială.

Partidul Liberal mai vrea “promovarea generării energiei electrice din surse regenerabile, chiar de către consumatori, la locurile lor de consum”.

La răscruce de imperii

Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) se menţine pe primul loc cu o săptămână înaintea alegerilor legislative din 30 noiembrie, potrivit unui sondaj IMAS publicat sâmbătă, care arată totodată că, în ceea ce priveşte politica externă, cetăţenii moldoveni sunt indecişi între Rusia şi UE.

Cinci formaţiuni politice ar putea intra în Parlament în urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova, arată sondajul realizat la comanda agenţiei IPN. PCRM ar obţine 19,6 la sută, fiind urmat de PLDM (liberal-democraţi) 17,2 la sută, PDM (democraţi) cu 14,2 la sută, Partidul Patria cu 8,7 la sută şi Partidul Liberal, cu 8,5 la sută. PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la sută, în timp ce numărul indecişilor a scăzut uşor la 9,6 la sută.

Numărul persoanelor decise să voteze cu PCRM a scăzut cu 3,8 puncte procentuale comparativ cu sondajul din septembrie. PLDM a înregistrat o scădere de 1,4 puncte procentuale, în timp ce PDM, PL şi PSRM au înregistrat creşteri de peste două puncte procentuale.

Potrivit sondajului, 60 la sută dintre respondenţi au declarat că s-au decis deja cu cine vor vota, iar 8 la sută nu exclud posibilitatea de a lua o decizie chiar în ziua votului. În ceea ce priveşte orientarea politică a respondenţilor, 29 la sută s-au declarat de dreapta, 23 de centru, 19 la sută de stânga, iar 22 la sută nu au oferit un răspuns.

Totodată, sondajul arată că cetăţenii moldoveni sunt încă indecişi între Rusia şi Europa. Astfel, 44 la sută dintre respondenţi consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, iar 43 la sută optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia.

Dacă s-ar organiza un referendum pentru aderarea la Uniunea Europeană, 51 la sută dintre respondenţi ar vota pentru, iar 36 la sută împotrivă. Cifrele sunt apropiate şi în cazul unui plebiscit privind aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, respectiv 47 la sută pentru şi 35 la sută împotrivă.

Articol publicat inițial pe Energy Report

FOTO: tribuna.md

Articole similare

Top