Teoria robinetului și criza actuală

money-tap-e1428677843523
Cristian Păun

Cristian Păun

Doctor în economie, conferențiar în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice din București, Director Executiv al Societăţii Române de Economie (www.cristianpaun.finantare.ro).
Cristian Păun

Latest posts by Cristian Păun (see all)

Mari somități în materie (TobinKrugmanStiglitz, Roubini, McKinnon, Talbott, Williamson etc.) au emis în ultima perioadă (articol din 7 noiembrie 2013 n.r.) tot felul de teorii, care mai de care mai argumentate, cu privire la cauzele posibile aferente crizei pe care o parcurgem: lacomia  investitorilor pe piata de capital, ticalosia bancherilor care au plasat banii in active riscante, neseriozitatea agentiilor de rating care au girat operatiunile complexe de finantare, garantiile fara acoperire acordate de catre banci, libera circulatie a capitalurilor care fug rapid dintr-o tara in alta, proasta guvernanta in institutiile financiar – bancare, bonusurile enorme care au determinat bancherii sa isi asume riscuri nepermise in raport cu clientii lor, limitele modelarii matematice aplicate asupra unor sisteme dinamice, capitalismul si piata etc.Toate aceste teorii cu iz de Nobel sunt foarte frumos argumentate si prezentate si au adus notorietate si pozitii frumoase tuturor celor care le-au emis. Evident ca ele nu au nici o legatura cu teoria crizelor si nu explica in nici un fel de ce apar crizele, de ce au amploarea tot mai mare si de ce nu mai scapam de ele foarte usor. Tocmai de aceea, m-am gandit ca in noianul acesta de teorii sa vin si eu cu una noua – TEORIA ROBINETULUI am numit-o prin care sa ofer propria mea explicatie cu privire la criza si care sa anuleze toate teoriile de mai sus.

TEORIA ROBINETULUI: Să presupunem că într-o sală de curs în fața studenților am posibilitatea să instalez UN ROBINET frumos aurit din care să curgă cu presiune bancnote de 50 de dolari atunci când deschid mecanismul acestuia. Dau drumul la robinet, invit studenții să se servească din lichiditatea care curge duios din acesta, prelingându-se molcom pe podea. În următoarea secundă studenții din ultimul rând, care cel mai probabil se vor considera mai dezavantajați decât cei din primul rând, vor sări ca arși și vor începe o cursă nebună spre robinet. Vor lovi cu coatele, vor călca în picioare colegi, vor uita de prietenii și vor urmări cu orice preț să ajungă cât mai repede la robinet. Întreaga sală va fi cuprinsă de haos = criză. Iar eu voi sta sprijinit în ROBINET și voi exclama (pretinzând eventual și Premiul Nobel): de vină pentru haosul creat e ticăloșia acelor studenți din ultima bancă. Cu cealaltă mână dau și mai tare drumul la robinet. Mă uit la ROBINET și la studenți și observ cu „mirare” că unii dintre ei în loc să vină și ei civilizat cu geanta de laptop au făcut rost rapid de plase mari încăpătoare și rezistente în care îndeasă cu poftă „lichiditatea” creată din nimic de robinet. Mă sprijin cu coatele de masă și exclam plin de emfază academică (n-am uitat nici de Nobel): de vină pentru criza creată este lăcomia oamenilor. Nu uit să deschid puțin mai tare robinetul. O pala de vânt de la ventilatorul din sala de curs aruncă în sus în aer teancul proaspăt de dolari care ajung și pe coridor prin ușa de la sala de curs deschisă. Mă ridic de pe scaun și exclam în fața studenților: de vină pentru criza actuală este libera circulație a curenților de aer din încăpere și ușa deschisă. Mai deschid puțin supapa robinetului.Mă uit la îngrămădeala care s-a făcut în jurul ROBINETULUI și mă gândesc ce bine ar prinde o organizare mai bună a accesului la lichiditate. Evident că spun și acest lucru: de vină pentru criza din sală este proasta organizare a modului în care accesați robinetul de bani. Constat că ar fi fost bune și niște reguli de acces care ar mai fi rezolvat din criză.Nimic despre ROBINETUL deschis de mine inițial. Nu suflu nicio vorbă despre posibilitatea de a inunda sala cu bani creați din nimic. Nimic despre ROBINETUL DE BANI (expansiunea creditului și expansiunea monetară prin rezerva fracționară) ca o posibilă cauză a crizei inițiale. Evident că atunci când cauza crizei îți scapă și soluțiile pe care le propui sunt aberante: [1] răspunzi la criza creată de ROBINET dând drumul și mai tare la acesta (a se vedea quantitative easing din SUA din ultimii 2 ani, revizuirea în scădere a dobânzii la lei de către banca centrală anunțată zilele trecute, intenția de reducere și mai mult a rezervei obligatorii etc.); [2] propui ca robinetul să nu curgă la întamplare ci cu precădere în anumite rezervoare la care au acces doar unii (a se vedea fondurile de salvare ale băncilor de tipul EFSF in Uniunea Europeană sau TARP in SUA); [3] propui introducerea unei taxe pe fluxurile de bani sau [4] propui bariere și reglementări care devin costuri în calea liberei circulații a capitalurilor blocând orice încercare de revenire din criză. Soluțiile care ar corecta adevărata cauză a crizei (ROBINETUL DE BANI) sunt respinse din fașa cu o atitudine tot mai agresiva: 1. interzicerea creditării din depozitele la vedere (sistemul rezervelor fracționare); 2. interzicerea tipăririi de bani de către banca centrală prin introducerea unui etalon sau, mai bine, prin privatizarea monedei; 3. interzicerea retragerii depozitelor la termen înainte de scadența acestora; 4. dobânda de refinanțare de la banca centrală a băncilor comerciale să devină penalizatoare nu să tindă către zero (nu ințeleg de ce nu o fac negativă dacă aici stă cheia problemei); și 5. limitarea / interzicerea refinanțării statului prin sistemul băncilor comerciale (datorie publică). Oricare dintre aceste soluții ar opri robinetul de bani, ar oferi o mai bună predictibilitate afacerilor care se dezvoltă în piață și ar aduce un plus de stabilitate sistemelor economice tot mai politizate și tot mai controlate și reglementate. Astfel de soluții sunt văzute de tabara adversă ca fiind neconforme cu timpurile pe care le trăim (aurul – relicvă barbară), inhibatoare de investiții și creatoare de șomaj. Vremurile vor dovedi în final cine a avut dreptate și cât de validă este TEORIA ROBINETULUI.

Publicat inițial pe Finanțare.ro


 

ANACRONIC și-a propus să reînvie misiunea de edificare a cărții. Însă această misiune ar fi de la bun început sortită eșecului, dacă nu am avea în vedere și rolul sanitar pe care trebuie să îl joace o carte în zilele noastre. Așa că întregul nostru proiect editorial țintește simultan restabilirea coordonatelor unei tradiții și demitizarea idolilor modernității. Cărțile Anacronic sunt alese cu grijă și cu intenția de a forma o colecție, o veritabilă bibliotecă pierdută. Le găsiți pe Magazin Anacronic.

 

banner-articol-siluirea

 

banner-articol-wallstreet

 

 

Articole similare

Top