Poate fi oprită închiderea minților?

Traducere după Annie Holmquist de pe Intellectual Takeout

 

În urmă cu câțiva ani, o prietenă mi-a spus ceva ce probabil foarte mulți dintre noi au simțit la un moment dat: „Vreau pentru copiii mei o educație mai bună decât am avut eu.”

Acum, întâmplarea face ca această prietenă să fie o tănără doamnă foarte talentată, inteligentă și bine educată. Dacă ea spune așa ceva înseamnă că toți avem carențe în educație, mai ales în vremurile acestea când cunoașterea se dispersează.

Mi-am adus aminte de această discuție când am auzit că MIT a început să publice o colecție intitulată „Cunoașterea Fundamentală”, formată din cărți care oferă oamenilor o privire de ansamblu asupra unor subiecte care apar în discuție constant, dar despre care oamenii nu au habar.

În timp ce mă uitam să văd lista subiectelor acoperite până acum, nu am putut să nu observ cât de multe dintre acestea se refereau la societatea digitală în care trăim. Poate că nu ar fi trebuit să fiu surprinsă, mai ales dacă ținem seama că această serie a apărut la MIT (o instituție de învățământ care are cuvântul „tehnologie” în denumire), dar cu toate acestea am rămas cu mai multe nedumeriri. Cum rămâne cu toată cunoașterea istorică, filosofică și cu celelalte domenii de cunoaștere? Într-o epocă digitală mai este important să ai o înțelegere de bază, cel puțin, a acestor subiecte?

În timp ce mulți ar răspunde negativ, fostul profesor de la Universitatea din Chicago, Allan Bloom, crede că disciplinele clasice au în continuare un rol fundamental de jucat. În cartea sa, „Criza Spiritului American”, Bloom arată cum mulți tineri din zilele noastre nu mai înțeleg elementele culturale din jurul lor, deoarece nu le-a fost transmis din trecut canonul cultural, în special prin intermediul marilor cărți scrise de Shakespeare, Dickens și mulți alții care apar, de pildă, în lista propusă de Susan Wise Bower în „The Well Educated Mind”.

De aici apar implicații importante cu privire la felul în care oamenii își trăiesc viața, după cum remarcă Bloom: „Lipsa de educație are drept rezultat simplu faptul că studenții caută lumina oriunde este gata accesibilă, fără să fie în stare să distingă între sublim și gunoi, perspectivă și propagandă.”

Tinerii de azi par foarte ușor influențați de ultima și cea mai grozavă opinie care dă buzna prin campusuri sau care apare în feedul din rețeaua socială. Este posibil oare ca un astfel de fenomen să apară deoarece studenții pur și simplu nu mai au o bază de cunoaștere care înainte era comună în civilizația apuseană?

Dacă vrem o educație mai bună pentru copiii noștri, fără ca ei să devină victime ale propagandei și ale altor surse de informații, suntem oare pregătiți să reintroducem în școli marile cărți și idei ale Apusului? Iar dacă școlile nu sunt gata să facă acest pas, suntem gata să-i educăm pe copiii noștri să se educe singuri?


Anacronic.ro este doar un reper, o mică redută care încearcă să conserve firea lucrurilor din calea asaltului progresist. Prin natura ideilor pe care le profesează, anacronic.ro nu este „eligibil” pentru banii corporațiilor economice, politice sau geopolitice. Credem că există și altfel de filantropi și vă îndemnăm să aveți în vedere posibilitatea de a face donații pentru sprijinirea proiectului.

Cumpără cărțile Anacronic:

Procesul lui Darwin
Distracția care ne omoară. Discursul public în epoca televizorului
Cum suntem imbecilizați. Curriculumul ascuns al învățământului obligatoriu
Educația creștin-ortodoxă a copiilor în zilele noastre
Statul profund în America. Wall Street, cartelul petrolier și atacul asupra democrației
Siluirea maeștrilor. Cum este sabotată arta de corectitudinea politică
Wall Street și Revoluția Bolșevică

 

 

Articole similare

Top