Încercăm să recuperăm spiritul educației autentice. Final de semestru la Academia Privată

academia
Academia Privata

Academia Privata

Academia Privată este un proiect educațional alternativ, eminamente privat. Fără acreditări oficiale și șabloane inutile, aceasta își propune să recupereze spiritul educației autentice.
Academia Privata

Cronica unui asasinat instituțional – Cazul pieței americane a serviciilor medicale

Neîndoios, există în societatea de astăzi o credinţă larg împărtăşită în ceea ce am putea numi “menirea naturală a statului”. Pe de o parte, majoritatea oamenilor susţin diferite politici guvernamentale pentru că ei cred cu adevărat că guvernul trebuie să rezolve problemele sociale. Numai rareori iau în calcul şi posibilitatea că guvernul ar putea fi cauza acestor probleme sau că intervenţia acestuia le agravează.

Pe de altă parte, credinţa larg răspândită în menirea naturală a statului este dublată de credinţa la fel de larg răspândită în slăbiciunea intrinsecă a pieţei libere, în sensul că:

  • sistemul bazat pe piața liberă nu poate apărea sau persista pentru că anumiţi oameni vor avea întotdeauna atât stimulentul cât şi abilitatea de a folosi forţa împotriva celorlalţi;
  • şi chiar dacă societatea ar lua naştere într-o lume complet liberă, fără stat, grupuri aflate în competiţie vor forma în cele din urmă un guvern coercitiv;
  • astfel că, în lipsa monopolului guvernamental asupra folosirii forţei, grupuri aflate în competiţie care pot coopera pentru a soluţiona disputele ar putea la fel de bine să comploteze pentru exercitarea coerciţiei;
  • ca atare, e improbabil ca o societate liberă să supravieţuiască, și aceasta datorită a ceea ce poate fi numit „paradoxul cooperării”: unii oameni vor fi întotdeauna capabili să coopereze îndeajuns de mult încât să se constituie în grupuri prădătoare ce se vor impune prin forţă pentru a extrage venituri şi bogăţie de la restul populației;
  • iar acest lucru reprezintă o caracteristică de neevitat a unei societăți non-statale, fapt pentru care intervenția guvernamentală și ordinea legitimă impusă de stat sunt imperativ necesare.

Cursul pe care îl propunem avansează o perspectivă sensibil diferită: piețele libere și cooperarea socială voluntară în general sunt elementul cheie în crearea factorilor comportamentali decisivi – precum încrederea – pentru ca societățile să poată funcționa corespunzător. Ele sunt cele care facilitează afirmarea și consolidarea lumii civilizate, între pilonii căreia se află și performanța economică. Lăsate să funcționeze liber de orice intervenție guvernamentală distorsionantă, piețele duc inclusiv la creşterea nivelului de încredere al indivizilor, facilitând astfel relaţiile inter-umane şi sporind coeziunea socială.

În sprijinul unei astfel de înțelegeri a stării de lucruri, cursul pe care îl propunem se bazează pe fapte și dovezi istorice. În acest sens, el urmărește, cronologic, evoluția în ultimii 150 de ani a pieței serviciilor medicale din Statele Unite și devoalează mecanismele intime prin care:

  • piața liberă a serviciilor medicale de pe la mijlocul secolului al XIX-lea (când asistența medicală se baza pe sistemul medicilor privați de familie, care-și alocau cea mai mare parte a timpului lor pentru consultarea și cunoașterea îndeaproape a pacienților, percepând tarife scăzute, aflându-se într-o competiție liberă pe piața prestării de servicii medicale – medici alopați, medici homeopați, medici chiropracticieni specializați în tehnica preso-puncturii, farmaciști, moașe, surori medicale);
  • a fost ulterior treptat sugrumată (până spre primele două decenii ale secolului al XX-lea) prin complotul pus la cale de grupurile de interese ale medicilor alopați (ce urmăreau, pe de o parte, limitarea exercitării profesiunii de către concurenți – homeopații, osteopații, chiropracticienii, farmaciștii, moașele, surorile medicale – și, pe de altă parte, restricționarea ofertei de servicii medicale pentru ridicarea artificială a nivelului tarifelor acestora – prin restricționarea severă a accesului la sistemul educațional medical prin limitarea semnificativă a numărului instituțiilor de învătământ medical acreditate, și obținându-se astfel reducerea masivă a numărului elevilor și studenților admiși anual în cadrul școlilor medicale acreditate);
  • pentru a fi în cele din urmă metamorfozată în actuala structură de monopol medical etatist-corporatist. O structură ce combină simbiotic funcția de monitorizare a statului (exercitată prin corpul de birocrați medicali federali și statali), cu atribuțiile de reglementare și control ale rețelei de instituții girate de medicii alopați (American Medical Association, Federația Consiliilor Medicale statale și Consiliile statale ale examinatorilor-licențiatori medicali), cu activitatea comercială a unor entități corporative private ce beneficiază de un regim privilegiat în relațiile cu autoritățile medicale mai sus menționate (anumite companii de asigurări medicale, anumite rețele farmaceutice, anumite firme producătoare de medicamente, anumite lanțuri de spitale). Un monopol medical ce și-a consolidat și întărit puterea de-a lungul întregului secol XX, capabil în prezent să neutralizeze acțiunea oricărui competitor ce atentează la hegemonia sa.

Lecția centrală, cu reprezentativitate generală, pe care cusul încearcă să o extragă din cazul pieței medicale nord-americane este însă următoarea:

  • atâta timp cât complotul pus la cale de grupurile de interese (ale medicilor alopați) s-a realizat prin-forțe-proprii (adică din interiorul mecanismelor de funcționare ale pieței libere), el a eșuat,  iar piața și-a dovedit capacitatea genuină de a-și prezerva buna funcționare chiar și în condițiile apariției unor perturbații activate ”din interior” (endogen) de către unii dintre participanții pe piață (în cazul nostru, medicii alopați);
  • însă, atunci când acest complot a beneficiat și de intruziunea forței coercitive a statului, el a dus în cele din urmă la instituirea monopolului medical etatisto-corporatist.

Ceea ce înseamnă că nu ”paradoxul cooperării” sau alți pretinși factori endogeni ai funcționării libere a piețelor duc la capotarea lor, ci acțiunea distorsionată generată de intruziunea unor factori perturbatori induși ”din exterior” (exogeni), cum este prin excelență  intervenția guvernamentală.

Cursul poate fi urmărit și online pe youtube (cu link dedicat ce se transmite înainte de începerea cursului). Pe parcursul cursului puteți să adresați întrebări lectorului prin intermediul chat-ului dedicat. Cursul este disponbil participanților pe youtube 2 săptămâni pentru revizionare.

Lector: Costea Munteanu

Perioadă desfășurare: 3 întâlniri, sâmbăta 17-06/24-06/01-07-2017, ora 10:00

 

Cum vă place…muzica. Despre muzică pe înțelesul tuturor

La tot pasul suntem asaltați de muzici de tot felul… suntem înconjurați de o mare de sunete cu care uneori rezonăm, alteori nu reușim să găsim un numitor comun. Ce (ne) determină alegerile în materie de muzică? Ce este gustul muzical? Cum distingem între muzicile de calitate și cele care nu au un mesaj? Cum trebuie să ascultăm și să abordăm muzica de calitate pentru a trece dincolo de primele impresii și să surprindem, măcar în parte, intențiile compozitorului? Este important să ne educăm gustul muzical? Ce diferențe sunt între muzica numită ”cultă” și celelalte muzici numite ”ușoare”?

O mulțime de întrebări la care vom încerca să oferim răspunsuri de-a lungul a 5 întâlniri ce vor schimba, cu siguranță, multe dintre opiniile dumneavoastră cu privire la muzică în cotidian. Călăuză pe cărările mirifice ale universului sonor vă va fi Constantin Răileanu, doctor în muzică al Universității Naționale de Muzică din București și fondator al Ansamblului de Muzică Veche Anton Pann.

Cele cinci subiecte pot constitui fiecare în parte tema unui curs de explorare a universului artistic numit ”muzică”. Astfel, în cadrul fiecărei întâlniri se va analiza un aspect important din evoluția acestei arte, se va dialoga și se vor emite opinii generatoare de răspunsuri/soluții inedite.

1. Cum vă place… muzica? – Introducere în universul magic al muzicii

Multe persoane își aleg muzica pe baza unor condiționări născute fie sub influența unui context social, fie printr-o ”convertire directă” produsă de un eveniment sau de o persoană, independent de backround-ul nostru cultural. Pentru a controla ceea ce ascultăm și a discerne între calitate și creație îndoielnică, este necesară parcurgerea unor etape ”inițiatice” în culisele actului artistic și în ”laboratorul” de creație al compozitorului. Așadar, primul curs va fi o incursiune în principiile și legitățile spațiului sonor.

2. Orient sau Occident? O istorie sinceră a izvoarelor muzicii românești

De multe ori v-ați întrebat de ce ascultă anumite persoane muzici cu caracter evident oriental și, cu toate că ne repugnă acest tip de manifestări, uneori, avem tendința ca pe anumite compoziții de gen să ne lăsăm ”furați” de ceea ce auzim. Cât din cultura noastră este de factură occidentală? Este, oare, Orientul mai aproape de noi și tradițiile noastre decât am crezut? Este muzica orientală un pericol pentru noi? Care este trecutul nostru muzical? Astfel de întrebări își vor afla răspunsurile în cursul celei de a doua întâlniri.

3. Cui folosește? – Folclorul românesc între mistificare și prezervare

Ne-am născut într-o perioadă de tranziție…. Sau așa avem impresia. Trăim cu melancolia unei copilării în care totul părea așezat și de neclintit. Acum, în contextul valului de schimbări generat de evenimentele din 1989, suntem descumpăniți și asaltați de șarjele neîntrerupte de creații mai mult sau mai puțin valoroase. Cum ar fi să aflăm că, de fapt, aceste schimbări au început cu mult înainte ca noi să ne naștem și sunt rezultatul unor tendințe de ideologizare extremă chiar cu riscul distrugerii adevărului. Pentru a repune totul în ordine este necesară cunașterea sinceră a propriului trecut și acceptarea lui cu condiția să învățăm din greșeli. Din acest motiv, urmând un fir logic, a treia întâlnire va avea ca subiect principal foclorul românesc și rolul acestuia ca instrument de propagandă.

4. Între serai și catedrală – o evoluție ușor anecdotică a muzicii bisericești sau despre cum nu trebuie confundat spațiul sacru cu scena operei

Am auzit de multe ori afirmații de genul ”cântă ca un popă” sau ”are o voce frumoasă și puternică de sparge geamurile”… Ne exaltă o voce pasională și ne dă fiori, în timp ce o voce calmă și sobră provoacă în noi o stare de somnolență ori plictiseală. Vedem în cadrul slujbelor religioase (mai ales în cele ortodoxe) câte un cântăreț tânăr ce dorește cu orice preț să fie remarcat. Din acest motiv – remarcarea de către ceilalți -, întâlnim tot felul de ”specimene” cu pretenții de interpreți ecleziastici, dar care duc lipsă clară de informare corectă în privința muzicii pe care o cântă. Ce este această muzică numită ”bisericească”? De unde vine? Unde a apărut? Cum a ajuns ea în viața românului? La aceste întrebări vor fi indicate răspunsuri pe parcursul celui de al patrulea curs.

5. Muzica noastră cea de toate zilele – apolinicul și dionisiacul în cotidianul sonor

Încheiem șirul întâlnirilor noastre dedicate muzicii cu abordarea unor concepte de filosofie muzicală ce vor explica o parte dintre atitudinile cotidiene ale compozitorilor din diferite genuri. Cu ajutorul binomului apolinic – dionisiac vom face clasificări ale actului artistic sonor prin prisma finalității, a scopului ultim ce dezvăluie în cele din urmă de ce și cum trebuie realizat actul artistic, de ce și cum anume trebuie înțeles el.

Cursul poate fi urmărit și online pe youtube (cu link dedicat ce se transmite înainte de începerea cursului). Pe parcursul cursului puteți să adresați întrebări lectorului prin intermediul chat-ului dedicat. Cursul este disponbil participanților pe youtube 2 săptămâni pentru revizionare.

Lector: Constantin Răileanu

Perioadă desfășurare: 5 întâlniri, joia, 22-06/29-06/06-07/13-07/20-07-2017, ora 18:30

 

Curs – Se repetă sau nu istoria? Trece economia printr-o perioadă de boom sau de creștere sănătoasă?

Creșterea economică susținută, chiar excesivă sau peste potențial – cum o consideră numeroși analiști – ne pune pe gânduri. Încă păstrăm proaspătă amintirea anilor de boom, 2004-2008, și mai ales criza care a urmat acelei perioade de creștere nesustenabilă. Întrebarea care se pune acum este: traversează oare România o perioadă similară de avânt artificial care va duce inevitabil la criză, se întrevede oare la orizont spectrul declinului? Este important să știm dacă istoria se repetă, deoarece de elucidarea acestei chestiuni depind o mulțime de decizii personale. Ar trebui să mă grăbesc să cumpăr o casă sau este cumva prea târziu? Să iau un credit acum sau mai bine nu, fiindcă dobânzile vor crește în viitorul apropiat? Să-mi fac planuri de viitor bazându-mă pe veniturile actuale sau să mă aștept la o scădere a acestora?

Participanții la acest curs vor avea ocazia să înțeleagă contextul economic actual și să-și fundamenteze mai bine deciziile personale.

Cursul poate fi urmărit și online pe youtube (cu link dedicat ce se transmite înainte de începerea cursului). Pe parcursul cursului puteți să adresați întrebări lectorului prin intermediul chat-ului dedicat. Cursul este disponbil participanților pe youtube 2 săptămâni pentru revizionare.

Număr minim de participanți pentru organizarea cursului: 5.

Lector: Bogdan Glăvan

Perioadă desfășurare: 2 întâlniri, miercuri, 21-06/28-06-2017, ora 18:30

 

 

 

Detalii pe Academia Privată

 

FOTO: Academia Privată

Articole similare

Top