Citiți, băieți, numai citiți!

oldlibrary
Ninel Ganea

Ninel Ganea

Membru asociat al Institului Ludwig von Mises România, a studiat filozofia la Universitatea Bucureşti şi ştiintele politice la SNSPA. Fost jurnalist, el a scris în ultimii ani pentru portalul Karamazov (www.karamazov.ro), iar in prezent lucrează într-o firmă de comunicare şi relaţii publice.
Ninel Ganea

Latest posts by Ninel Ganea (see all)

Printre multiplele tare ale sistemului de educație se numără și aceea că descurajează lumea de la citit, deși vina e doar parțial a școlii. Conform unui editor de carte, în perioada comunistă, Heidegger apărea în 30.000 de exemplare, dar astăzi tirajele sunt jenante. Sigur că nu existau atâția existențialiști în România, însă măcar lumea își mai omora timpul cu cititul, sau pur și simplu găsea de bon ton să aibă în sufragerie o bibliotecă bine echipată cu nume dintre cele mai diverse, de la Sofocle la Mihai Beniuc. Vremea a trecut, iar sufrageriile au devenit livinguri în care tronează o plasmă imensă și trei rafturi aranjate cu skepsis New Age.

Intelectualii neadaptați se simt părăsiți, iar noi profeți în cinism anunță cu bucurie moartea cărților și a literaturii. Se mai aud și câteva strigăte de împotrivire, însă mai mult din reflexe și dependențe dobândite în timp. Vinovații de serviciu sunt considerați internetul, televizorul, vremurile, deși toată această enumerare reprezintă o confuzie a cauzei cu simptomul.

Cred că toată problema “lipsei de cultura” este în bună măsură prost pusă deoarece nu ia în discuție tema canonului literar. De pildă, dacă între doi autori, să spunem la întâmplare Charles Bukowski și Dr. Johnson, nu există nicio diferență calitativă și de natură, așa cum reiese de pildă din manualele de literatură universală, iar preferința pentru unul dintre ei se face doar emotivist, atunci alegerea inevitabilă pe termen mediu și lung este să aleg televizorul, internetul, discoteca sau orice altceva îmi satisface mai bine dorințele și preferințele imediate. Iar dacă alegerea se va face pentru un autor modern (exceptând, bineînțeles, nume ca T.S. Eliot în faza conservatoare sau alții, foarte puțini, asemănători) atunci lectura nu va fi decât o inițiere mai soft sau mai hard, după caz, în relativism cultural. Și, dacă toate sunt la fel, totul devine foarte convenabil și consumerist în termeni de alegeri personale.

Astfel, problema cititului se leagă de dispariția unor standarde și criterii obiective, raționale prin care să poată fi justificată natura superioară a acestei activități. Așa că întrebarea “de ce ar trebui să citesc x și nu y” a devenit cu timpul “de ce ar trebui sa citesc, în general”, pentru că ordinea naturală pe care se baza raspunsul la prima intrebare a fost demolată în ultimii 200 și ceva de ani.

Paul Bourget ne povestește că, tânăr fiind, a aprofundat lucrările lui Stendhal și Baudelaire și alte lucrări de literatură modernă de același tip. Autorii despre care vorbește, departe de a-i servi drept stimuli ai voinței și rațiunii, l-au invitat pur și simplu să se retragă într-un colț și să încerce experimente ciudate pe seama propriei naturi afective. Cea mai bună literatură clasică nu are tendința de a ne induce o anumită stare emoțională și cu atât mai puțin o anumită stare nervoasă; ea face apel mai degrabă la rațiunea și imaginația superioare – acele capacități care ne oferă o cale de scăpare de noi înșine și care ne permit să devenim participanți la viața universală. (Irving Babbitt – Literature and the American College)

Iar după ce au predat o versiune progresivistă a literaturii și istoriei, profesorii se miră inocent, dar inutil, că rezultatul se traduce în dispariția cărților…

Publicat inițial pe Karamazov


ANACRONIC și-a propus să reînvie misiunea de edificare a cărții. Însă această misiune ar fi de la bun început sortită eșecului, dacă nu am avea în vedere și rolul sanitar pe care trebuie să îl joace o carte în zilele noastre. Așa că întregul nostru proiect editorial țintește simultan restabilirea coordonatelor unei tradiții și demitizarea idolilor modernității. Cărțile Anacronic sunt alese cu grijă și cu intenția de a forma o colecție, o veritabilă bibliotecă pierdută. Le găsiți pe Magazin Anacronic.

 

 

banner-articol-siluirea

 

banner-articol-wallstreet

 

FOTO: Fickr/ Canadian Pacific

Articole similare

Top